Expoziție: Comemorarea Holocaustului în România și la Dej

Expoziție: Comemorarea Holocaustului în România și la Dej

DSCF7556 Vineri, 9 octombrie 2015, la Muzeul Municipal Dej a fost deschisă Expoziția: „Comemorarea Holocaustului în România și în Dej”, realizată în colaborare cu elevii Școlii Gimnaziale nr. 1 din Dej, coordonați de prof. Cristina Albinetz. Expoziția cuprinde imagini, eseuri și lucrări artistice realizate de elevi despre atrocitățile comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial asupra populației evreiești.

DSCF7554

Holocaustul reprezintă persecuţia sistematică organizată de stat şi exterminarea evreilor europeni de către Germania nazistă, de aliaţii şi colaboratorii săi, între anii 1933-1945. Data de 9 octombrie a fost aleasă pentru comemorarea holocaustului în România pentru că în 9 octombrie 1941, a început deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria. În vremea aceea orașul Dej și o parte din nord-vestul României fuseseră anexate de Ungaria hortystă în urma dictatului de la Viena din 30 august 1940.
Înainte de 30 august 1940, în Transilvania populaţia evreiască era de aproximativ 200.000 de persoane, dintre aceştia, 164.052 trăind în teritoriile nord-vestice cedate Ungariei. Pe teritoriul judeţului Someş, cu acordul prefectului Bethlen Béla s-a stabilit înfiinţarea a două lagăre de concentrare pentru evrei: unul în pădurea Bungăr din Dej, iar celălalt la Fabrica de cărămidă din oraşul Gherla.
În dimineaţa de 3 mai 1944, ora 5,00, grupele de ghetoizare a evreilor au trecut la acţiune în mod simultan în tot oraşul Dej, luând prin surprindere familiile evreieşti. Cei 3.700 de evrei din Dej, după 1-3 zile petrecute în centrele de adunare, au fost duşi la ghetoul din Bungăr. Împreună cu cei aduşi din mediul rural, au fost concentraţi 7800 de evrei, în perioada de maximă populare a ghetoului. Adunarea şi arestarea evreilor din judeţul Someş s-a făcut sub conducerea lui Pal Antalffy. Toate sursele consultate vorbesc despre ghetoul din Bungăr ca fiind unul dintre cele mai mizere din Transilvania de Nord. În ghetoul din Dej s-au sinucis mai multe persoane dintre acestea s-au păstrat numele a doi medici: dr. Biró şi dr. Szőcs. În schimb medicul dr. Engelberg Oszkar, medicul şef al ghetoului a manifestat mult curaj şi i-a încurajat pe evrei să fugă din ghetou. DSCF7548
În ziua de 28 mai 1944, a început deportarea primilor evrei din Dej spre lagărul de la Auschwitz. În acest transport au plecat evrei din împrejurimile Dejului, cei din oraş au rămas pe loc pentru celelalte două transporturi. În primul transport din 28 mai 1944, au fost îmbarcaţi 3150 evrei împărţiţi în mai multe vagoane. Într-un vagon erau înghesuiţi între 70 şi 90 de persoane, lăsate fără apă, hrană, fiind siliţi să-şi facă necesităţile în vagoane. După ce evreii au fost înghesuiţi în vagoanele de marfă cu o foarte mare brutalitate, fiecare uşă de vagon a fost legată cu lanţuri şi blocată.
Cu al doilea transport, din 6 iunie 1944, au plecat, spre Auschwitz, 3160 evrei din lagărul amenajat în Bungăr. Al treilea transport (şi ultimul) cu evrei din Bungăr a plecat spre lagărele morţii în 8 iunie 1944. În vagoanele supraaglomerate ale trenului au fost urcaţi ultimii 1364 de evrei ai ghetoului din Dej. În acest fel se punea capăt vieţii comunităţii evreieşti din Dej şi din judeţul Someş, puţini dintre cei deportaţi reîntorcându-se în ţara natală.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*