Februarie, luna Fărşangului

Februarie, luna Fărşangului

Comunităţile maghiare, din multe sate transilvănene, păstrează o veche tradiţie populară de alungare a iernii şi a răului, cunoscută sub numele de „Fărşang“. Acest obicei a fost preluat în secolul al XVI -lea de la saşi (în limba germană, Farshing) şi adaptat, în timp, specificului comunităţilor maghiare. În zona noastră, la Unguraş şi în câteva din satele comunei, obiceiul fărşangului a fost revitalizat de tineri, cu sprijinul celor vârstnici, cei care au participat în tinereţea lor la această sărbătoare populară.

farsang2

Fărşangul are loc în mod tradiţional în februarie, cuprinzând perioada dintre Bobotează şi „Miercurea Cenuşii“, zi ce marchează începutul Postului Paştelui la creştinii catolici. Timp de 40 de zile, până la Paşti, nu se mai ţin nunţi sau petreceri, viaţa sătenilor intrând pe un nou făgaş de pregătire şi curăţire sufletească, înainte de marea sărbătoare a Învierii Domnului.

23.farsang.În perioada de Fărşang, întreaga comunitate, de la mic la mare, poate să petreacă după bunul plac. Astfel, tinerii organizează balurile mascate, fetele şi femeile se adună în şezători, dând prilej de farse şi veselie. Chiar şi cei mici au carnavalul lor.
Momentul culminant al Fărşangului îl constituie, în majoritatea satelor maghiare, ziua de „Lăsata Secului“, înainte de „Miercurea Cenuşii“, când are loc obiceiul propriu-zis de „îngropare a iernii“.

farsang Cete de feciori mascaţi colindă uliţele satului, vestind, prin lovituri de bici, alungarea iernii şi începutul postului. În fruntea alaiului se află, de obicei, o căruţă alegorică ce transportă într-un sicriu iarna care se sfîrşeşte, simbolizată, de multe ori, printr-o păpuşă din zdrenţe. La încheierea Fărşangului, sicriul va fi spart şi aruncat în apă sau în foc.

farsang3

În alte sate, „înmormîntarea Fărşangului“ constă în aprinderea paielor prin care a trecut un om numit simbolic „Mutul“ şi care a însoţit feciorii prin sat. Printre „mascaţi“ întâlnim „preoţi“, „doctori“, „mire şi mireasă“, „evrei“, „ţigani“, „bucătărese“ şi alte măşti. Acestea parodiază personalităţi ale vieţii sociale, asumîndu-şi identităţi pe care le-ar fi fost imposibil să le dobîndească în viaţa obişnuită.

sarbatoarea-farsangului

Această sărbătoare a măştilor dezvăluie o altă realitate, în care firescul lucrurilor lasă loc exagerărilor şi grotescului. Masca devine obiect ritual, simbol al unei identităţi diferite, oferind purtătorului posibilitatea de a se descătuşa de orice norme sociale sau morale. În alte situaţii, dacă nu ar fi fost mascaţi, pentru astfel de comportamente, ei ar fi fost aspru pedepsiţi de societate.

DSCF1012

Cei mascaţi intră în curţile oamenilor pentru a alunga spiritele rele şi blestemele. Gazdele îi plătesc cu ouă, cârnaţi, slănină, mere, ţuică, vin. Nelipsite de la această sărbătoare sunt tradiţionalele gogoşi. Evreii din alai au datoria de a strânge banii oferiţi de săteni, folosiţi apoi pentru organizarea unui bal de încheiere a perioadei de Fărşang, la care participă întreaga comunitate.
Datorită schimbărilor care au intervenit la nivelul comunităţilor rurale, încărcătura simbolică a Fărşangului, aceea de alungare a duhurilor rele, s-a pierdut. În zilele noastre, este doar un prilej de veselie, distracţie şi bună dispoziţie.


Carnavaluri celebre în lume

karnevalkoelnÎn Germania, cel mai celebru Faschingul este cel din Köln. Cunoscut ca una dintre cele m ai mari petreceri stradale din lume, acesta este, cumva, răspunsul Germaniei pentru Carnavalul de la Rio, din Brazilia. Procesiunile sînt pline de culoare şi de costume inspirate din basme şi poveşti. De peste 2000 de ani, pe malul Rinului, se desfăşoară un adevărat spectacol de artă, pentru că, o dată pe an, o paradă lungă de peste 6 km, trezeşte oraşul Köln la viaţă. Tradiţia a rămas ca în această zi femeile să poată să sărute şi să taie cravata oricărui bărbat îşi doresc ele. Este, prin urmare, o sărbătoare a fanteziei, cînd buna dispoziţie, dar şi sperieturile cauzate de unele măşti mai hidoase, merg mînă în mînă, asortate mereu cu vin şi bere şi, desigur, cu veselie, aşa încît bucuria se dezlănţuie, cu mult nesaţ, pretutindeni.

Nisa a devenit o destinaţie turistică de top în urmă cu un secol şi jumatate, datorită turiştilor englezi, care încercau să se refugieze aici în sezonul rece, alungaţi de iernile insulare. Cum aceştia aveau tabietul unor lungi plimbări pe faleză, artera lor favorită a fost denumită Promenade des Anglais, bulevard considerat superior inclusiv Croisettei de la Cannes. Pe el se desfăşoară şi unul dintre cele mai vechi carnavaluri din lume, prima ediţie avînd loc în 1294. Glamour-ul său este garantat de prezenţa mem-brilor majori-tăţii familiilor princiare europene, care-şi petrec la Nisa, în mod tradiţional, sezonul de iarnă.

3877_nO lună pe an, Veneţia îmbracă veşminte de sărbătoare şi oraşul îşi retrăieşte trecutul glorios şi colorat. Prima menţiune a carnavalului apare în 1094, iar din 1269 el intră în legalitate. Interzis o lungă periodă de vreme, a fost reluat la sfîrşitul anilor ‘70, devenind în scurt timp unul dintre cele mai cunoscute carnavaluri din lume.

Dintre toate însă, Carnavalul de la Rio este cel mai cunoscut, fiind cel mai apreciat, cel mai aşteptat, an de an. Vreme de patru zile, totul e numai distractie, fără limite şi fără restricţii. Pe durata Carnavalului, Rio se transformă într-un amalgam gigantic de costume şi de dansuri. Vizitatori din toată lumea vin aici să se bucure de atmosfera sălilor de dans şi a strălucitoarelor spectacole de stradă.

rio

„Astăzi, o hartă a carnavalurilor ar acoperi localităţi de pe toate continentele, pentru că doar la poli nu se organizează încă acest eveniment. Fasching, Carnaval, Farsang, oricum i-am zice, este o tradiţie populară veche, de alungare a iernii, o sărbătoare a bunei dispoziţii” – spunea Dr. Liana Monica Deac, într-un articol dedicat celor mai vestite carnavaluri din lume. Şi desigur, are multă dreptate!

M.V.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*