Larisa  Iordache 
PHOTO/Greg BAKER

Fiicele Evei şi sportul

După perioada de matriarhat (mă întreb dacă a existat cu adevărat?) şi după dispariţia religiilor politeiste, care acordau virtuţi atât zeilor, cât şi zeiţelor, s-a născut o Evă păcătoasă, de care tot bărbatul a fost sfătuit să se ferească. Lucru relativ uşor de îndeplinit, mai ales după excluderea femeii de la treburile cetăţii, iar pe urmă, prin excluderea ei de la tot felul de alte activităţi, printre acestea numărându-se şi sportul.

iatalan001p1Încă de la apariţia primelor civilizaţii, femeia, ca şi bărbatul, a resimţit nevoia de joc şi destindere prin activităţi fizice. Mărturie stau basoreliefurile sumeriene, acadiene sau frescele egiptene. Cu toate acestea, grecii de pildă, deşi se pretindeau democraţi şi mari admiratori ai Atalantei, ai zeiţei Artemis sau ale amazoanelor, interziceau totuşi sub ameninţarea pedepsei cu moartea intrarea oricărei femei în incinta sacră a Altisului. Din fericire, întotdeauna au existat femei dispuse să încalce regulile. Când Pelos a iniţiat primele Jocuri Olimpice, soţia sa Hippodamia, a organizat la rândul ei, concursuri sportive pentru tinerele Eladei, pe aceleaşi piste pe care concurau bărbaţii, evident în absenţa acestora.
Romanii au fost la fel de misogini. „Graţioase fete cu pielea albă, forţa vă urâţeşte…” cânta melancolic Ovidiu, exilat la Tomis. „Sportul este o activitate ruşinoasă pentru femei, ce nu trebuie să le fie permisă” – susţinea şi Seneca, filosofând pe marginea ocupaţiilor masculine şi feminine.

Cu asemenea antecedente, idealul feminin a traversat Evul Mediu şi secolele următoare, fără să se schimbe prea mult. A fi femeie însemna moliciune, fragilitate, farduri, parfumuri, mofturi, bijuterii, răbdare, supunere, maternitate, bucătărie, plus alte două trei substantive şi adjectivee specifice. Ea, frumoasa, trebuia să aibă coapse generoase, părul lung (să-şi piardă un sfert din viaţă cu coafatul!), piciorul mic, pieptul bogat, obrajii rumeni (doar romanticii preferau silfidele atacate de tuberculoză), pielea albă, neatinsă de soarele verii, muşchii atrofiaţi şi să poarte rochii lungi şi grele prin care nici un por să nu respire!

normal

A trebuit să vină secolul XIX, apoi secolul XX cu războaiele sale mondiale, pentru ca fiicele Evei să se detaşeze de o mentalitate care le ţinea mintea şi corpul prizoniere.
Caraghioase cum erau, dacă le privim cu ochii de astăzi, au apărut cu îndrăzneală în public: înotătoare îmbrăcate şi încălţate, tenismene cu rochii lungi, patinatoare în fuste grele, cicliste şi schioare îmbumbate în rochii incomode, dar culmea îndrăznelii vestimentare, au apărut şi amazoane pe cai nărăvaşi, purtând fuste-pantalon sau chiar pantaloni bărbăteşti!

gimnaste În 1890, prima victorie: Germania acceptă participarea sexului slab la reuniunile hipice. În anii următori, Irene Popard, curajoasa gimnastă din Franţa apărea în sălile de sport, într-un maieu fără mâneci, iar în 1921, Adrienne Bollard, prima femeie pilot, traversează Anzii Cordilieri îmbrăcată ca un bărbat, purtând şi o cască de aviator! De altfel, în 1913, pe lume existau doar 8 femei pilot şi, spre mândria noastră, românca Elena Caragiani-Stoenescu, se număra printre ele. O altă româncă, Maria Ştirbei, va rămâne de asemenea înscrisă în 1936 în cartea de aur a aviaţiei, prin realizarea (singură la bord) a unui mare raid european: Bucureşti-Stokholm, peste Marea Baltică, fiind cunoscută şi ca prima aviatoare specializată în zboruri acrobatice.

Anul 1925 este marcat de o creştere a unor libertăţi nevisate până atunci de femei. Sincer, nici de bărbaţi… Se descoperă genunchii, braţele, decolteul, iar femeia înaltă, bronzată, cu alură sportivă şi sigură de sine, o învinge definitiv pe femeia lascivă.

inotatoare

Oricum, în sport, feminismul făcuse deja câţiva paşi hotărâtori, învingând până şi profeţiile (uluitoare) ale lui Pierre de Coubertin, care în 1912 declara că: „o olimpiadă femelă ar fi neinteresantă şi inestetică…” Ca să nu mai spun că, în acelaşi registru misogin, Pierre de Coubertin susţinea că cea mai mare realizare a unei femei este să-şi încurajeze fiii să doboare recorduri, nu să o facă ea însăşi.

Nadia Comăneci
Nadia Comăneci
Deh, n-a apucat s-o vadă pe Nadia Comăneci, Sonia Henie sau pe Jelena Antic şi abia pe urmă să se pronunţe despre cât sunt de estetice sau inestetice femeile în sport!

Jelena Antic
Jelena Antic
Aşa cum nu a cunoscut-o nici pe Down Fraser, prima înotătoare a lumii care a parcurs 100 metri liber sub un minut şi căreia i s-au decernat trei medalii olimpice de aur la Melbourne, Roma şi Tokyo. Şi nici pe Maria Pia d’Orlando, care la vârsta de 46 de ani şi mamă a unui copil de 7 ani, devine la Crosul din Milano (1980) campioană de maraton a ţării sale cu timpul de 2 ore, 49 de minute şi 22 de secunde, un record pentru acele timpuri şi dovada că dorinţa de a face sport şi de a obţine performanţă, nu depind de vârstă!

Down Fraser
Down Fraser

Toată această evoluţie, pe care am punctat-o doar cu câteva elemente nu ar fi fost posibilă însă în absenţa activităţii de promovare intensă a participării femeilor în competiţiile sportive, desfăşurată de Alice Milliat.

Alice Milliat
Alice Milliat

Ea este cea care a decis că, dacă femeile nu pot participa în probele de atletism de la Jocurile Olimpice ale lui Coubertin, este cazul să-şi facă propriile Jocuri Olimpice. Primele „Jocuri Olimpice ale Femeilor” au avut loc la Paris, în 1922, atunci când, în faţa a 20.000 de spectatori, 18 atlete au doborât recorduri mondiale. După patru ani, a doua ediţie, desfăşurată la Gothenberg, în Suedia, sub înaltul patronaj al familiei regale suedeze, a reunit sportive din 10 ţări şi a avut o ceremonie de deschidere spectaculoasă.
Dovedindu-se un eveniment sportiv care se bucura de un prestigiu din ce în ce mai mare, atât Comitetul Internaţional Olimpic, cât şi Federaţia Internaţională de Atletism s-au văzut nevoite să negocieze cu Milliat. În urma acestor negocieri, Milliat a fost de acord să schimbe denumirea competiţiei din Olimpiada Femeilor (nume care-i înfuria copios pe bărbaţii din cele două comitete) în Jocurile Mondiale ale Femeilor, obţinând, în schimb, dreptul de participare a femeilor la 10 noi probe olimpice.

sport

Jocurile Olimpice de la Amsterdam, din 1928, au adus, primele participări feminine în probe de atletism, însă nu a fost vorba de 10 probe, aşa cum negociase Milliat, ci doar de 5, motiv pentru care puternica Asociaţie de Atletism Feminin din Marea Britanie, ale cărei membre dominaseră probele de la Olimpiada Feminină de la Gothenberg, au refuzat să participe la un eveniment cu mai puţin de 10 probe. S-a înregistrat astfel, primul boicot feminist din istoria olimpismului!

femei1936 În 1935, Milliat a încercat să extindă participarea olimpică feminină şi să impună reprezentarea egală a femeilor în Jocurile Olimpice, din păcate însă, negocierile ei nu au avut nicio şansă: Federaţia Internaţională de Atletism reuşise să preia componenta de atletism a Federaţiei Sportive Feminine întemeiată de ea.

Milliat rămâne în istoria sportului modern iniţiatoarea luptei de incluziune a probelor atletice pentru femei la Jocurile Olimpice, dar femeile au luptat pentru incluziunea lor şi în alte discilpine sportive. Luptă care nu a fost deloc una scurtă, unele sporturi fiind interzise femeilor timp de 100 de ani: probele de polo şi de haltere de exemplu, au fost adăugate în programul feminin abia în anul 2000, iar cea mai nouă cucerire este proba de sărituri cu skiurile, în care femeile concurează doar începând cu Jocurile Olimpice de iarnă din 2014.

Larisa  Iordache  PHOTO/Greg BAKER
Larisa Iordache
PHOTO/Greg BAKER

Drept urmare, dacă în 1900 la jocurile Olimpice de la Paris participau doar 6 femei, în 1920 la Anvers erau 63, în 1948 la Londra 438, pentru ca la Atlanta în 1996 numărul lor să se ridice la 2.426, iar la următoarele care au avut loc în Sidney 2000, Atena 2004, Beijing şi Londra, să treacă de câteva mii. Câte vor fi cu siguranţă şi la Rio de Janeiro, anul acesta.
Cum s-ar zice, cel puţin în sport, fiicele Evei şi-au luat revanşa!

M. Vaida

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*