De văzut: Grădina Botanică din Jibou

De văzut: Grădina Botanică din Jibou

Oraş de provincie, dormitând de ani buni pe malul Someşului, Jiboul s-a trezit brusc din letargie, realizând că dispune de un potenţial turistic de invidiat, dintre care merită amintite: Piscuiul Ronei/Ţugluiul (Dealul lui Rákóczi) – masiv stâncos înscris pe lista naţională a rezervaţiilor naturale, datorită bogăţiei de fosile provenite în special din sedimente marine terţiare (de altfel, aici au fost descoperite şi rămăşite mai vechi: coaste şi dinţi de dinozauri de la sfârşitul Cretacicului), Băile Jibou, care folosesc efectele curative ale unui izvor de apă minerală sărată, cu proprietăţi asemănătoare celor de la Băile Herculane şi care există din vechime şi bineînţeles, Grădina Botanică „Vasile Fati” care atrage anual mii de vizitatori din regiunea de Nord Vest a ţării, dar şi din străinătate.

jibou nou

Pe Someş, în jos…

jibou vechi Târguşorul (oppidum) Sibó (Chybur in 1205–1235, devenit Zsibo in 1582) a constituit un punct de popas important pe drumul sării de la Dej, care era adusă fie cu căruţele, fie cu plutele pe firul Someşului. El a fost jefuit şi ars de oştile turce în 1660, când din turnul bisericii reformate s-a aruncat o mamă cu pruncul la piept. În 11 noiembrie 1705, oştile transilvane conduse de principele Francisc Rákóczi al II-lea au fost surprinse de trupele austriece conduse de generalul Ludwig von Herbeville şi au fost risipite, eveniment care a devenit subiectul altor legende locale. La castel, în 25 august 1849, a capitulat ultima armată revoluţionară paşoptistă din Europa, formată din circa 8.000 de soldaţi comandaţi de generalul Kazinczy. Familia nobiliară Wesselényi a avut mai mulţi reprezentanţi de seamă, cu vederi progresiste, dintre care cel mai cunoscut este baronul Miklós Wesselényi fiul, liberal căruia i s-au dedicat mai multe statui, dintre care cele mai cunoscute sunt cele din centrul Zalăului (realizată de János Fadrusz în 1902) şi din Jibou (József Sepsi, 2004). Castelul Wesselényi, construit în 1810, şi devenit simbol al oraşului, este un edificiu tipic pentru barocul din Transilvania. Două nivele, plan rectangular alungit, cu centrul şi extremităţile mai proeminente. Două pavilioane, dispuse lateral simetric, delimitează colţurile unei curţi de recepţie în direcţia grădinii care astăzi este parte a Grădinii Botanice „Vasile Fati”. Jibou

După construirea căii ferate şi darea în funcţiune a gării (1890), în oraş s-a stabilit o importantă comunitate evreiască, care a fost deportată la Auschwitz în primavara anului 1944. Depoul C.F.R. datează din 1937.
După război, Jiboul a funcţionat ca centru de raion până în 1960 şi a devenit oraş în 1968. Localitatea a fost inundată de revărsarea râului Someş în 1970, inundaţie provocată de ruperea unui dig în amonte.
După 1945, în clădirea Judecătoriei a fost mutat Spitalul Orăşenesc. După 2000, au început lucrările la noul sediu al Judecătoriei, o clădire modernă, terminată şi inaugurată în 7 noiembrie 2008.
Cu 11 ani în urmă, în anul 2005, localnicii au aniversat 800 ani de la prima atestare documentară a oraşului.

Grădina Botanică, mândria Jiboului!

jibou2

Lucrările pentru amenajarea Grădinii Botanice din Jibou au început în perioada anilor 1959-1968, când profesorul de biologie Vasile Fati, împreuna cu elevii şi cadrele didactice din liceul oraşului, reuşeşte să demonstreze ca parcul din împrejurimile castelului Wesselenyi, unde funcţiona şcoala, este potrivit pentru organizarea unei grădini botanice. După numai trei ani unitatea creată devine independentă, fidelă însă aceleiaşi nobile misiuni pentru care a fost creată: de a fi bază didactică pentru învăţământul biologic şi instituţie de „educaţie” pentru publicul vizitator, în spiritul dragostei şi respectului faţă de natură.

19_ser_bot_1 19_ser_bot_15

În perioada 1974 – 1990, grădina a funcţionat sub denumirea de Staţiunea Tinerilor Naturalişti, fiind organizată pe principiul caselor de pioneri. După revoluţie situaţia trebuia categoric schimbată, drept care a fost elaborat un memoriu în baza căruia Guvernul României a aprobat înfiinţarea Centrului de Cercetări Biologice Jibou. În cadrul acestui centru, Grădina Botanica este domeniul principal de activitate alături de cercetare, de microproducţie şi activităţile muzeistice şi acvaristice pe care le desfăşoară.

acvariu

In perioada 1968-1970 a fost construită prima seră (de 110 mp), prin eforturi proprii : „fundaţia la prima seră s-a turnat cu ajutorul elevilor, a personalului administrativ şi a unor cadre didactice”, nota un martor al acelor timpuri. Ulterior, au fost construite alte şase sere, destinate adăpostirii colecţiilor de plante tropicale, subtropicale şi mediteraneene, doua laboratoare integrate în complexul de sere şi o centrală termică. La aceste lucrări au ajutat şi muncitorii de la depoul C.F.R.
Intre anii 1978-1982, au fost construite două sere noi, acvariul şi palmarul, adevărate bijuterii arhitecturale, de excepţie.
DSCF5815

Tot în perioada respectivă s-au construit serele de microproducţie, destinate producerii florilor tăiate şi la ghiveci, în scopul valorificării lor prin punctul de vânzare existent la poartă.

20_gr_ver_2

La ora actuală, Grădina este organizată pe sectoare, fiecare sector grupând plantele dintr-un anumit punct de vedere. Astfel, există un complex de sere colecţionare; laboratoare de microproducţie şi cercetare; un complex acvaristic; un parc zoo şi voliere de păsări, gradina japoneză şi un rozarium.

11_Roz_21 11_Roz_24

Lucrările pentru Gradina japoneza au început în 2003, şi au constat în amenajarea a doua lacuri artificiale şi a unor construcţii decorative, reprezentative pentru Japonia.

6_Gr_Jap_Mare_12 6_Gr_Jap_Mare_13

În perioada 2004-2006 s-a lucrat pentru Sectorul sistematic, în formă octogonală, unde plantele sunt grupate în ordine filogenetică: clase, ordine, familii.

5_Sec_Sis_3 5_Sec_Sis_6

În fine, parcul zoologic a fost creat în 2004, fiind completat de voliere cu diferite specii de pasări, în anul 2013.

34_vol_pas_5 34_vol_pas_6

M. Vaida

Foto: arhiva personală şi galeria Grădinii Botanice

Referinţe:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jibou
http://www.gradina-botanica-jibou.ro/

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*