De văzut: Băile Govora

De văzut: Băile Govora

Localitatea Govora, atestată ca stațiune balneoclimaterică de interes național, se află în județul Vâlcea, în zona depresionară subcarpatică din nord-estul Olteniei, la 21 km de Râmnicul Vâlcea, într-o regiune de dealuri și coline acoperite de păduri de fag, stejar, molid, brad și salcâm. 646x404

Parcul balnear, proiectat de arhitectul peisagist Emil Pinard, este unic prin arhitectura sa specifică începutului de secol al XX – lea, ecosistemul său reunind alături de specii indigene, numeroase alte specii, exotice, care convieţuiesc împreună într-o armonie desăvârşită. Numele de Govora vine din limba slavă, în limbile slave sudice govora sau govornih însemnând vorbă sau sunet.

Primele mărturii scrise despre aceste ținuturi, datând de prin 1504, amintesc de existența Vârfului care fierbe, între Gătejești și Prajila, cele două dealuri ce străjuiesc Govora. În vremurile de demult, apele de aici au fost folosite de localnici drept gaz lampant datorită petrolului rezidual.

Trecutul stațiunii Băile Govora este însă strâns legat de cel al Mănăstirii Govora – unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură feudală din Romania. Mănăstirea Govora a intrat în istoria culturii românești mai ales prin faptul că aici, în timpul lui Matei Basarab (în 1636) a fost adusă de la Kiev, unde era mitropolit Petru Movilă, o tiparniță, de sub teascurile căreia va ieși „Pravila de la Govora” (1640), prima carte de legi tipărită în limba română.

Mănăstirea Govora
Mănăstirea Govora

Govora s-a dezvoltat ca oraș și stațiune balneară, relativ târziu. În 1876, țăranul Gheorghe Ciurea, săpând un puț a constatat că din pământ iese „apă care arde” (denumire a petrolului greu, cunoscut și sub numele de păcură) și, de asemenea, apă sărată imposibil de folosit ca apă de băut. Ulterior, forajele efectuate în căutare de petrol, au scos la suprafață apă sărată, iodurată și nămol sapropelic, pe care medicul militar Popescu Zorileanu o recomanda pentru tratamente reumatismale.Nicolae-Zorileanu-Baile-Govora

După războiul de independență, doctorul, devenit general Nicolae Popescu Zorileanu, a deplasat o trupă de soldați la Mănăstirea Govora. Acolo au improvizat niște bazine din lemn în care se cufundau militarii răniți. Transportau apa minerală în ciubere trase de boi, o descărcau în acele bazine și încingeau pietre în foc ca să încălzească apa. S-a constatat că apele aveau efect benefic pentru rănile căpătate în timpul războiului. Generalul Zorileanu s-a dus să-i explice prim-ministrului de atunci, I.C. Brătianu, beneficiile apelor miraculoase de la Băile Govora.
Prim-ministrul i-a dat ascultare și, prin intermediul Ministerului Comerțului si Domeniilor, a început să cumpere terenuri pentru a începe explorarea apelor minerale. Cu această ocazie au apărut primele construcții, a apărut primul pavilion din lemn pentru băi și trei hoteluri numite extrem de „original” Hotelul nr. 1, 2 și 3. Baile-Govora-ilustrata-3

Hotelul Palace a fost construit pe locul Hotelului nr. 2. Tot în această perioadă a fost cumpărată de la localnicii dintr-o comună de peste deal, Păușești, o suprafață de circa 30 hectare pentru a construi un parc. Pentru amenajarea parcului a fost adus Emil Pinard, ucenicul lui Redond, autorul parcului Romanescu din Craiova. Se întâmpla într-o epocă (sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX) în care moda stațiunilor balneare luase avânt or, România avea o tradiție de vreo 2000 de ani dacă ne gândim la Herculane, construit de romani.
În 1910 statul consideră că este mai bine să dea exploatarea apelor unei Societăți. Așa a luat naștere Societatea Govora – Călimănești care a concesionat exploatarea zăcămintelor pe 49 de ani. A fost o perioadă de dezvoltare maximă pentru cele două stațiuni. În Govora au apărut, între 1911-1914, Hotelul Palace, pavilionul de băi și uzina electrică. A fost printre primele localități din țară care a avut energie electrică produsă local, pe bază de păcură.Baile-Govora-ilustrata-12
Concomitent cu investițiile făcute de Societate au apărut și micii investitori în zonă, mulți dintre aceștia construindu-și case de vacanță. Interesant este că în această perioadă Societatea Govora – Călimănești avea reprezentanță la Paris iar Hotelul Palace era cotat la acea vreme drept unul dintre cele mai luxoase hoteluri din Europa. Pe de altă parte este primul hotel cu bază de tratament din România.
Apele minerale clorosodice, iodate, bromurate, sulfuroase, ca şi nămolul mineral de la Govora, sunt indicate în tratamentul aparatului locomotor, respirator, ORL și sistemului nervos periferic. Dar, se mai spune că în perioada interbelică, datorită calității apelor, acesta era locul unde marii cântăreți ai României își reparau și corzile vocale.
Perla stațiunii Govora, a rămas și este desigur, Hotel Palace, care din punct de vedere arhitectonic, este o îmbinare armonioasă a trei stiluri: stilul eclectic, art nouveau și stilul neo-românesc. Stilul eclectic se remarcă în demisol și parter, etajele 1, 2 și 3 sunt art nouveau iar etajele 4, 5 și 6 arhitectură neo-românească. Inițial, hotelul avea doar trei etaje. Societatea a luat hotărârea să îi mai adauge câteva, proiectate de Ernest Doneaud în colaborare cu arhitectul român Dimitrie Maimarolu.

hpbg-3

Hotelul are 365 goluri de zid, reprezentând cele 365 zile ale anului și fiecare cameră primește cel puțin o oră de soare pe timpul zilei, deoarece orientarea este est-vest. Scopul inițial a fost cel de sanatoriu, dar pentru a atrage protipendada fostele saloane cu multe paturi s-au transformat în camere prin construirea unor pereți de plută pentru a nu îngreuna clădirea.
Hotelul a funcționat permanent de la darea lui în funcțiune până la 31 decembrie 2009 când a fost închis pentru restaurarea terminată în 2013. Este cel mai mare hotel și cel mai mare monument de arhitectură din România reabilitat cu fonduri europene. Capacitatea de cazare este de 132 de camere.
Clădirea s-a comportat bine la toate cutremurele care au trecut peste ea. La reabilitarea hotelului s-au folosit tehnici moderne, inclusiv fibra de carbon. Este cea mai mare construcție reabilitată cu fibră de carbon, în paleții exteriori și interiori, clădirea fiind consolidată pentru cel puțin încă 100 de ani.

govoraAșa că, indiferent din ce motive veți ajunge la Govora – o escapadă romantică, o cură de tratament, un week-end cu prietenii, vizitarea mănăstirilor din zonă sau pur și simplu din dorința de a descoperi un loc neștiut – cu siguranță veți păstra o vie amintire a acestui loc paradiziac, sanctuar al stării de bine. O localitate unică, înconjurată de multe locuri minunate ce merită să fie văzute: Mănăstirile Govora, Hurezi, Bistrița, Arnota și Polovragi, Peștera Polovragi, Peștera de smarald, Peștera liliecilor, schiturile Pahomie, Iezer și Pătrunsa, Salina Ocnele Mari, Muzeul Trovanților sau culele de la Măldărești.
În plus, am aflat că la Govora sunt și veverițe frumoase, chiar dacă sunt cam scumpe la vedere.

M. Vaida

Referințe:

„Istoria Cărții Vîlcene-secolele XVII-XVIII” de Costea Marinoiu, Ed. Scrisul Românesc, Craiova 1981

„Județul Vîlcea” de Lucian Badea și Constanța Rusenescu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1970

Vâlcea de la capitalism la comunism – http://www.istorielocala.ro

Foto: http://herald.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*