Remember: Alexandru Lăpușan

Remember: Alexandru Lăpușan

Unii își amintesc de el, alții nu… Unii îl văd și acum pe jovialul Sandu Lăpușan, tânăr și carismatic, bătând tobele sau cântând la chitară într-una din formațiile de muzică ușoară din oraș. Alții, îl văd doar pe sobrul politician, pe care valul post revoluționar l-a purtat spre București schimbându-i definitiv destinul. Un destin care s-a frânt brusc în ziua de 17 mai 2016, atunci când Alexandru Lăpușan a părăsit definitiv această lume, lăsând un gol imens în urma sa, în inimile apropiaților săi…

sanduAlexandru Lăpușan s-a născut la 1 februarie 1955 în localitatea Țăndărei din județul Ialomița. A terminat școala primară în orașul natal, iar cursurile liceale în Dej, dat fiind că părinții săi aparțineau Văii Someșului, ca și el de altfel, după cum a mărturisit într-un interviu acordat, în 2013, publicației „Magazin sălăjean”:

„Am bătut lumea asta în lung şi-n lat dar, pentru mine, „acasă” înseamnă aici, la Fodora. Ai mei vin din Fodora-Gîlgău, mama, şi din Podiş-Ileanda, tatăl. Rădăcinile mele sunt aici. Fidelitatea faţă de ţară, respectul faţă de părinţi şi educaţia primită s-au constituit în principii şi valori pe care m-am sprijinit în viaţă. Mă gândesc totdeauna cu drag la Valea Someşului. Şi câteodată mă apucă un dor…. Am contribuit cum şi cât am putut la unele realizări din zonă: podul peste Someş şi Biserica din Fodora, introducerea telefoniei moderne sau a gazului metan în mai multe localităţi someşene, etc. Mă bucur să mă număr printre ctitorii Sfintei Mănăstiri Nicula. În semn de recunoaştere a eforturilor în susţinerea intereselor comunităţii, am primit titlul de Cetăţean de Onoare al comunei Gîlgău”.

Fodora

La terminarea liceului, devine student, iar mai apoi, absolvent al Facultății de Mecanică a Institutului Politehnic „Gheorghe Asachi” din Iași. Ceva mai târziu devine doctor în economie, titlu obținut la Academia de Studii Economice București, în 2001.

Imediat după absolvirea facultății este numit inginer mecanic la SMA Cășeiu, apoi șef al sectorului mecanic-energetic la secția de panificație a IMPPF Dej.

106 După 1989, se lansează în politică fiind membru în CPUN Dej, membru fondator al FDSN și vicepreședinte PSDR. În 1991 ocupă funcția de primar al municipiului Dej, fiind și deputat de Cluj în perioada 1990-1992. Ca deputat în Parlamentul României deține încă două mandate în perioadele 1996-2000 și 2000-2004. Între 1992-1996 a fost de asemenea, secretar de stat și ministru la Ministerul Agriculturii și Alimentației și guvernator al Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agriculturii, ultima funcție avută fiind cel de director al Institutului de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală (ICEADR), din subordinea ASAS.

3750 Deși s-a retras din politică în 2004, a rămas atent la tot ce se întâmpla în țară fiind un pertinent comentator al realității românești. Dovadă, textul de mai jos care îi aparține:

„Politica românească se vede cu ochiul liber, chiar fără să fii foarte avizat. Din păcate nu este total greşit când se afirmă că politica este un paravan pentru hoţia organizată. S-a furat enorm şi se fură în continuare. Ce clasă politică responsabilă avem, când România nu mai are bănci, nu mai are nici unul din pilonii economici strategici (industria chimică, metalurgică, ciment, petrol etc) şi-a amanetat rezervele subsolului şi este împovărată de datorii? Cei care au pus mâna pe averile României luptă din răsputeri să-şi securizeze acumulările. Văd că, în sfârşit, structurile statului reuşesc să mai prindă câte unul. DNA-ul este deocamdată cam timid (faţă de ce ar trebui să se întâmple), însă sper să accelereze puţintel ritmul. Altfel, la noi (faţă de celelalte ţări europene) vor fi cele mai mari preţuri la cheltuieli publice (autostrăzi, spitale, şcoli, utilităţi etc). Evident, ca să încapă şi ciubucul! Ştie cineva pe vreunul din marii bogătaşi ai României de azi să fi făcut mari descoperiri ştiinţifice, să fie măcar amintit pe liste Nobel sau să fi muncit până la spetire cu tot clanul lor pentru a-şi putea justifica averile? Nu! La mai toţi, direct sau indirect, după ce au beneficiat de poziţii publice, le-au curs în puşculiţă bani şi averi, fiind apăraţi de o platoşă de imunitate, puternică şi nejustificată, în faţa legii. Octavian Paler, pe care nu l-am înţeles la timpul lui, spunea: “primul lucru care a fost privatizat în România a fost interesul naţional!” Mare dreptate a avut!”

Întrebat dacă această caracterizare nu e prea dură din partea unui fost politician, Alexandru Lăpușan a spus:

„Cred că este o caracterizare destul de corectă. Puterea şi Opoziţia s-au rotit deja de mai multe ori la guvernare şi au dezamăgit în egală măsură. Nici schimbările de azi din politica românească nu sunt convingătoare. Dacă poporul nu se deşteaptă, nu există, într-un viitor previzibil, nici o şansă de ieşire din marasmul politic, social şi economic în care ne zbatem de ani buni de zile. Îmi permit să vorbesc direct tocmai pentru că am fost multă vreme în mijlocul jocului politic, la nivel central şi local. Am fost primar al Dejului, ministru al agriculturii, secretar general şi vicepreşedinte al PDSR, deputat şi membru în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor. Dincolo de experienţa acumulată, toate poziţiile publice mi-au permis să interacţionez nemijlocit cu modul defectuos, orientat înspre interese private şi de grup, de a face politică în România. Totul în dispreţul interesului naţional! Aşa că, atunci când vorbesc dur, cum spuneţi dumneavoastră, o fac în numele unei experienţe care mă îndreptăţeşte să vorbesc aşa. Evident că am şi nemulţumiri şi reproşuri personale!…”

1050

Pasionat de problemele agriculturii românești și de economia agrară, Alexandru Lăpușan a fost membru al Comisiei prezidenţiale pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii în România (2010-2013), membru asociat al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti, autorul a 5 cărți și a numeroase studii și lucrări științifice, printre care: Regimul proprietăților agricole în România (1998), Scenarii previzibile ale structurilor agrare în perspectiva integrării în UE (1999), Strategii sectoriale din domeniul agriculturii și industriei alimentare (2000), Structuri agrare (2002); Structurile agrare și viitorul politicilor agricole (2003); Interpelări agro-politice (2 volume, 2010-2011) etc. O activitate meritorie recompensată în 2003 cu Medalia Națională „Serviciul Credincios”.

1031

Volumele „Interpelări agro-politice”, publicate la Editura „Agricola”, sunt două cărți cu adevărat incitante ce cuprind o analiză politică a principalelor evenimente din toamna lui 2007 până în august 2010. Sunt cărți de analiză politică în care agricultura ocupă locul principal, fără a fi însă eliminate nici celelalte aspecte ale vieții politice românești.

„Am intrat în casa partidelor şi am făcut analiza programelor lor politice la fiecare pe rând. În cea mai mare parte sunt analize ale politicilor agrare, analize ale moţiunilor simple sau de cenzură, a atitudinilor economice şi politice ale partidelor sau ale diferitelor personalităţi publice” -menţiona autorul cu prilejul lansării celui de al doilea volum, în 2011. l6

Și tot el notează, cu reținută amărăciune, pe una dintre coperte:

„Ţăranii din zone întinse se chinuiesc să crească animale, să are pământul cu tehnologii din Evul Mediu; cei care au început o mică afacere agricolă sunt complet decapitalizaţi; nici un guvern de până acum nu a avut ori nu a putut să propună un program agricol pe termen lung; ţăranul român, despre care spunem că a intrat în Europa, stă la răscruce de vremuri şi nu ştie încotro să o apuce! De răspunsul la această întrebare depinde şi viitorul.“

Iar răspunsul pe care îl dă Alexandru Lăpușan, omul care a iubit pământul și țăranii și le-a înțeles nevoile, a fost de-a dreptul profetic:

„Baza relansării ţării a fost şi este agricultura, iar baza agriculturii o constituie gospodăriile agricole ţărăneşti (fermele de familie). Politicile de relansare economică ar trebui centrate, după părerea mea, în direcţia proprietarului de teren agricol, pentru a-l sprijini pe acesta să producă mai mult şi mai ieftin, pentru a-l sprijini să-şi valorifice varietatea imensă de produse agricole, pentru a crea la ţară un mediu economic atractiv. Când satul românesc va fi viu şi puternic, ţara va fi puternică”.

Fără îndoială că fostul Ministru al Agriculturii a avut dreptate rostind aceste cuvinte. Păcat doar că pentru omul Alexandru Lăpușan, această previziune nu s-a materializat în timpul vieții…

M. Vaida

Citește și interviul publicat pe: http://agrinet.ro/content.jsp?page=1466&language=1

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*