La sfârşitul săptămânii trecute, Şcoala de Arte din Cluj-Napoca a fost invitata Şcolii Populare de Arte şi Meserii „Ion Românu” din Reşiţa pentru a susţine, în tandem cu gazdele lor din judeţul Caraş-Severin, un spectacol de muzică clasică şi teatru în oraşul Oraviţa. 
Evenimentul, aşteptat cu emoţie de către reprezentanţii ambelor instituţii de cultură s-a desfăşurat în Teatrul “Mihai Eminescu” din Oraviţa, un edificiu cu o prestanţă ieşită din comun pentru cultura românească: acesta este cel mai vechi teatru din România, realizat după modelul Burghtheater-ului din Viena şi inaugurat în anul 1817, în prezenţa familiei imperiale, Francisc II şi a Carolinei Augusta. Şi tot aici, în anul 1868, a avut loc o etapă din turneul Societăţii Dramatice Bucureşti, cu Mihai Eminescu – sufleur şi secretar al directorului Mihail Pascaly. 
Însăşi istoria acestui splendid edificiu, aparţinând barocului târziu a cărui renovare s-a încheiat în 1997 este una de excepţie: ridicat pe amplasamentul instalaţiei de amalgamat a minei Thalia din Oraviţa (dezafectată în 1733), a reprezentat, în 1838, sediul pentru „Asociaţiunea de Casino şi Cetire”. Astfel, numai pentru confecţionarea a 150 de scaune ale sălii de spectacole – funcţionale şi astăzi – marele scriitor maghiar Jokai Mor a donat o sumă consistentă. Ca să nu mai vorbim de restul investiţiilor, procurate prin subscripţie publică, asemeni Ateneului Român.
Legat de spectacolele care s-au defăşurat aici, pomenim doar câteva trupe sau personalităţi care i-au încântat odinioară pe orăviţeni: Ansamblul de balet de la Balşoi Teatr – 1876, 1886, 1944; concertul lui George Enescu şi Nicolae Cravia – 1931 sau Ansamblul Dramatic Innsbruck – 1876, etc. etc.
Cât despre spectacolul propriu-zis, acesta a fost prezentat cu multă inspiraţie de către actorul Petre Băcioiu, fără microfon, într-o sală cu o acustică perfectă, din construcţie. Evenimentul a debutat cu câteva piese interpretate la pian, din repertoriul lui J.S. Bach, L.W. Beethoven şi Vladimir Beleaev de către cursanţii Şcolii de Arte Cluj-Napoca, Mihai Zăvoianu şi Olimpia Damşa, coordonaţi de către expertul Olga Bordas. 
A urmat minirecitalul lui Filip Boancă, cursant al expertului Alexandra Hordoan, în acompaniamentul Olgăi Bordas, cu piesele vocale „Strangers in the night” de Bert Kaempfert şi o canţonetă italiană de Ernesto de Curtis.
În continuare, a sosit rândul tinerilor proveniţi din rândul Şcolii de Arte şi Meserii „Ion Românu” Reşiţa şi ai secţiei din Oraviţa. Micii artişti, ca vârstă – însă cu realizări deosebite pe plan naţional şi local – sunt următorii: Ciprian Niţă (câştigător al Marelui Premiu la festivalurile de la Piteşti şi Brăila), Maria Borş (cîştigătoare a Premiului de Excelenţă la concursul “Pro Piano” – Timişoara) şi Radu Fernando, cu toţii coordonaţi de către profesoara Lucia Ghilea. În entuziasmul publicului, fiecare tânăr pianist a interpretat câte două piese din repertoriul unor cunoscuţi compozitori, precum: Iacob Mureşanu, J.S. Bach, Rimski Korsakov, Felix Mendelsson Bartholdy, Christian Sinding.
A venit curând şi rândul actorilor amatori clujeni să delecteze sala prin două piese de excepţie: „Cartea Junglei” – adaptare de Petre Băcioiu după Rudyard Kipling, în interpretarea Trupei de teatru a Şcolii de Arte de la secţia externă Dej (Cătălin Şerban Frenţiu, David Miheştean, Alisia Moldovan, Deona Roman, Anisia Roman, Larisa Grad) şi “Coana Chiriţa”, de Vasile Alecsandri (Mariana Reman, Lorena Ţentea și Anca Vălăsuțean). Spectacolul s-a încheiat, în forţă, prin interpretarea unui fragment din „Messa breve” nr. 7 de Charles Gounod de către corul „Canticorum” – dirijat de expertul Dorin Mircea Simionescu şi acompaniat la pian de către Olga Bordas.
După spectacol managerii celor două instituţii de cultură au ţinut să sublinieze importanţa evenimentului: “Pentru noi este o onoare să avem această activitate în palmares, pe această scenă – cea mai veche din ţară – şi sunt încântat de parteneriatul nostru cu Şcoala de Arte din Reşiţa. Şi, ca să-i parafrazez pe talentaţii copii de la Dej, cine se scoală de dimineaţă … la Oraviţa ajunge”, a declarat, încântat de evenimentul cultural Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte din Cluj-Napoca. La rândul său Mariana Dănescu, managerul Şcolii de Arte din Reşiţa a declarat, printre altele: ”Aş dori să-i felicit pe toţi cei care au evoluat peste zi aici, pe scenă, pentru minunatele momente pe care ni le-au creat şi să le doresc în continuare succes. Şi pentru că Şcoala de Arte din Reşiţa are un parteneriat care durează de ceva timp, cu Şcoala de Arte din Cluj-Napoca, îmi doresc în continuare ca ambele şcoli să aibă aceeaşi relaţie de prietenie. Aş dori să înmânez o diplomă de excelenţă Şcolii Populare de Arte din Cluj-Napoca, pentru deosebita contribuţie adusă în cultură şi educaţie cu ocazia parteneriatului dintre cele două instituţii”.
Vizita clujenilor în judeţul Caraş Severin s-a încheiat cu încă un moment de excepţie: o vizită la Anina, făcută cu “Semmeringul bănăţean”, pe prima cale ferată din România (şi a doua cale ferată montană din Europa), inaugurată în 1869, în lungime de aproximativ 34 de kilometri. Iar cele două ore parcurse de către tren, cu viteză redusă, între Oraviţa şi Anina – a reprezentat pentru cei prezenţi un prilej de a admira peisajul mirific al zonei şi totodată o promisiune pentru o cât mai grabnică reîntâlnire a reprezentanţilor celor două instituţii de cultură din Cluj-Napoca şi Reşiţa.
Sursa: Școala de Arte „Tudor Jarda” Cluj
