În perioada 27 -30 mai 2016, Colegiul Național ,,Mihai Eminescu” din Suceava a fost gazda Concursului Național Interdisciplinar ,,Cultură și Civilizație în România”. Anul acesta s-au prezentat la faza națională a concursului 35 de echipaje reprezentând tot atâtea județe. Deschiderea oficială a avut loc la Liceul „Filadelfia” din Suceava, unde au luat cuvîntul, pe lângă membrii comisiei, mai multe personalități printre care prof. univ. dr. Mircea Diaconu de la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava. 
Concursul este organizat de către Ministerul Educației Naționale și Cercetării (MENCS) și Direcția Generală de Învățământ Preuniversitar. Comisia juriului din acest an a fost formată din: Magdalena Andreescu-președinte juriu, muzeograf la Muzeul Țăranului Român București; prof. dr. Doru Dumitrescu-membru, inspector general de istorie în MENCS; prof. Cătălin Pâslaru-membru, inspector general de religie în MENCS; prof. dr. Ciprian Manolache, inspector școlar de limba și literatura română în cadrul ISJ Botoșani; Laura Hacman, profesor la Colegiul Național ,,Mihai Eminescu” Suceava; Elena Lupșa, secretar concurs, profesor la Colegiul Național ,,Decebal” Deva. 
Acest concurs presupune o probă teoretică și una practică. Proba teoretică constă în pregătirea unui portofoliu care cuprinde prezentarea unei teme de cercetare din perspectivă teoretică, analiză istorică, lingvistică, etnografică, sociologică, religioasă, cu evidențierea aspectelor de interculturalitate. Proba practică are în vedere susținerea temei alese de către elevi în fața juriului prin diferite mijloace: grafice, audiovizuale, obiecte de patrimoniu, dansuri, scenete, etc. O a doua parte a probei practice constă în prezentare proiectului de conservare a temei cercetate. 
Temele de cercetare alese de profesori și elevi trebuie să se încadreze în cele trei secțiuni ale concursului: Studiu privind particularități etnografice/etnolingvistice și lingvistice locale; Studiu privind mentalități culturale și cercetare sociologică; Monografii istorice locale.
Echipajul Colegiului Național ,,Andrei Mureșanu” Dej, format din elevii: Belu Maria Diana, Both Ioan Emanuel și Chira Răzvan Claudiu, coordonați de profesor Albinetz Simona Cristina a reprezentat județul Cluj la acest concurs, după ce au obținut locul I la faza județeană. Proiectul de cercetare realizat ,,Ceasu’ bun și ceasu’ rău în credința populară de pe Valea Sălătrucului” a fost apreciat de către juriu și i s-a acordat Premiului I al Concursului Național Interdisciplinar ,,Cultură și Civilizație în România” în aplauzele celorlalți participanți. 
Lucrarea ,,Ceasu’ bun şi Ceasu’ rău în credinţa populară de pe Valea Sălătrucului” și-a propus studiul unui mod de viaţă agrar din satele de pe Valea Sălătrucului şi a limbajului arhaic din această zonă cuprinsă în comunele Chiuieşti şi Căşeiu, judeţul Cluj.
Apa Sălătrucului izvorăşte din culmea Breaza şi formează un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 153 km pătraţi. Principalele localităţi străbătute de Valea Sălătrucului sunt: Măgoaja, Chiuieşti, Sălătruc, Rugăşeşti şi Căşeiu cuprinse în comunele Chiuieşti şi Căşeiu. Ele se află în vecinătatea municipiului Dej la o distanţă de 20, respectiv 7 km. Toate aceste sate sunt atestate documentar din evul mediu şi au aparţinut domeniului Ciceului, respectiv Cămării de sare din Dej. În antichitate au aparţinut limesului de nord al Daciei Porolissensis fiind apărate de Cohors I Britanorum. 
Ca multe zone din Transilvania, Valea Sălătrucului, prin oamenii săi este păstrătoarea unor vechi credinţe legate de timpul propice sau timpul nepotrivit întreprinderii unor acţiuni materiale sau spirituale cum ar fi: a ara, a descânta de boală, de ursit, a semăna, a cosi sau a peţi. Omul este membru al unei comunităţi. Nicio acţiune (aratul, semănatul, croitul, peţitul) a sa nu se poate desfăşura fără a se ţine cont de timpul mitic ancestral care este de bun augur pentru întreprindere acelei acţiuni.
În mitologia românească un rol prioritar îl ocupă patru categorii ontologice: spaţiul, timpul, cauzalitatea şi finalitatea.
Timpul mitic începe odată cu creaţia lumii şi se sfârşeşte odată cu sfârşitul lumii. El nu se opreşte la facerea lumii, ci se prelungeşte până în prezent şi chiar vizează prefacerea viitorului. Timpul mitic este împărţit în anotimpuri, luni, săptămâni, zile şi ceasuri faste sau nefaste, bune sau rele, norocoase sau nenorocoase. Fiecare zi este personificată, în general, de femei. Deşi majoritatea personificărilor posedă denumiri latine, sub acest veşmânt se ascund semnificaţii dacice sau daco-romane. Calendarul babelor, prezent în tot Ardealul românesc, demonstrează acest lucru.
Cunoaşterea timpului bun şi a celui rău era o preocupare importantă pentru membrii întregii comunităţi săteşti deoarece consecinţele erau suportate atât de fiecare membru individual cât şi de întreaga comunitate, motiv pentru care aceste cunoştinţe se transmiteau prin viu grai din generaţie în generaţie.
A fost un ceas bun pt elevii Colegiului Național „Andrei Mureșanu”!
Prof. Cristina Simona Albinetz 
