Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, sărbătorit la Vad

Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, sărbătorit la Vad

Mănăstirea din localitatea Vad l-a cinstit în mod deosebit sâmbătă, 2 iulie 2016, pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, Sfânta Liturghie fiind oficiată de la ora 10 pe scena special amenajată în apropierea bisericii. La sărbătoarea așezământului monahal a fost prezent Preasfințitul Părinte Vasile Someșanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Clujului, care i-a binecuvântat pe credincioșii prezenți în număr mare la slujbă.

DSC_0143 DSC_0023-Copy

Cuvântul de învățătură a fost rostit de Exarhul Mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului, Părintele Arhimandrit Dumitru Cobzaru, care le-a reamintit tuturor câteva dintre marile realizări ale voievodului Ștefan și motivul pentru care acesta a fost trecut în rândul sfinților români:
„Cea mai mare faptă a gloriosului Ștefan, față de care noi trebuie să fim recunoscători, este aceea că datorită lui am rămas creștini. Și am rămas ortodocși până astăzi. Datorită lui dar și altor voievozi de seamă”.

DSC_0044

Făcând o paralelă între ctitoriile Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, care avea obiceiul ca după fiecare bătălie să construiască o biserică, Părintele Dumitru a amintit și de datoria pe care o avem noi, cei de astăzi, de a construi o catedrală dedicată neamului românesc:
„Neamul românesc are șansa să construiască o Catedrală Patriarhală, Catedrala Mântuirii Neamului. Cred eu că aceasta este o izbândă a neamului nostru. Dar în acelașii timp este și o smerenie. Este o șansă pentru noi să putem contribui fiecare după putință la zidirea ei. Și vom fi pomeniți cât va dăinui ea în timp. Dar în același timp este și o smerenie pentru că neamul românesc a ucis peste 20 de milioane de prunci în ultimii ani, încă odată populația României. Și atunci, cum spunea Patriarhul nostru Preafericitul Daniel, cu atât mai mult este nevoie de o Catedrală a Mântuirii Neamului, având atâtea crime în spatele nostru”.

La Sfânta Liturghie au slujit peste 25 de preoți din localitățile învecinate, Protopopul Dejului, părintele Ioan Buftea, dar și stareți și duhovnici de la mănăstirile din eparhie.

DSC_0051

Răspunsurile slujbă au fost date de Grupul coral bărbătesc „Gnosis”, format din studenți basarabeni ai Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.

Vechea ctitorie de la Vad a lui Ștefan cel Mare s-a redeschis, și funcționează ca mănăstire,  din inițiativa Înaltpreasfințitului Arhiepiscop și Mitropolit Andrei. Din 1 februarie 2012 are statut de mănăstire, al cărei stareț este protosinghelul Nicodim Pop.

Istoria Mănăstirii de la Vad

Situată în satul Vad, protopopiatul Dej, biserica, monument istoric având hramul „Adormirea Maicii Domnului” și „Ștefan Vodă” , a fost ridicată de Voievodul moldovean Ștefan cel Mare, pe ruinele unei vechi sihăstri construită de (sau în timpul fraților) Balc și Drag pe la sfârșitul veacului XIV, neștiindu-se însă data concretă de atestare. Cei mai mulți istorici, vorbesc despre sfârșitul anilor 1400 începutul anilor 1500, atunci când Ștefan cel Mare i-a sub stăpânire cetatea Ciceului.DSC_0032

În lipsa unui hrisov sau a oricărui alt act doveditor, încercarea de a stabili anul construirii ei rămâne un veritabil farmec al căutării. Certitudinea construirii în epoca celor doi mari voievozi există însă.

Tradiția și elementele stilistice imprimate ctitoriei ștefaniene de la Vad confirmă edificarea bisericii la sfârșitul secolului XV-lea, când devine reședință episcopală, cu ierarhi sfințiți la Suceava, dependenți direct de Mitropolia Moldovei.

Manastirea-din-Vad

Biserica este realizată din piatră brută, planul triconic cu abside laterale semicirculare, împărțit în naos, pronaos, și altar, o face asemănătoare monumentelor moldovenești din prima parte a domniei lui Ștefan cel Mare, în vreme ce altarul poligonal de factură gotică, o apropie de arta ardeleană. De remarcat portalele specific moldovenești, în arc frânt pe fațada vestică și dreptunghiulare cu baghete între pronaos și naos. Toate încăperile bisericii au fost acoperite cu bolți gotice, dar în prezent în absida altarului se conservă o boltă pe nervuri de formă stelară ce se încheie cu un scut heraldic. Pictura veche nu se păstrează ci doar un mic fragment de pictură în partea de apus a altarului, deasupra proscomidiarului, reprezentând chiupul unui sfânt. În anul 1531 episcopul Anastasie donează bisericii episcopale o icoana ferecată în argint aurit reprezentând pe Sfântul Nicolae, icoana se afla în prezent în colecțiile Muzeului National de Artă a României. Exteriorul bisericii este simplu, tencuit, de un alb imaculat cu piatră, iar acoperișul din șindrilă.

În secolul XVIII, Episcopia Vadului pierde din importanță menținându-se doar ca mănăstire, iar în 1717, biserica a fost distrusă de tătari, fiind refăcută abia după mai multe decenii.
În ultima vreme ctitoria ștefaniană de la Vad, una dintre cele mai vechi biserici de piatră ale românilor transilvaneni, a funcționat doar ca monument istoric și a fost restaurant de Direcția Monumentelor Istorice.

Așezământul monahal din comuna clujeană Vad a fost reactivat în 2011 la inițiativă Înaltpreasfințitului Arhiepiscop și Mitropolit Andrei.

Sursa și fotografii: Mitropolia Cluj

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*