ZIUA  ASTREI  DEJENE

ZIUA ASTREI DEJENE

Astriștii dejeni – împreună cu invitații lor din Beclean, Gherla, Năsăud, Vad, Cășeiu și Târgu Lăpuș – au sărbătorit luni, 4 iulie, împlinirea a 146 de ani de la constituirea Despărțământului Dej al Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român.

1 2

Sub titlul generic „Ziua Astrei dejene” și „Ziua Recunoștinței” față de membrii meritorii ai Astrei, manifestările dedicate acestui eveniment, au cuprins un „Parastas dedicat memoriei astriștilor trecuți în veșnicie”, Simpozionul „146 de ani de la înființarea Despărțământului Dej”, Expoziția de carte veche: „Biblii și Evanghelii”, precum și momentul festiv de conferire a titlului de „Membru de Onoare al Despărțământului „Dr. Teodor Mihali” Dej al ASTRA”, publicistului și dramaturgului Ștefan Mihuț, membru fondator al Astrei Rediviva Dej, jurnalistului Petre Codoreanu și Despărțământului Năsăud al ASTRA. Amfitrion și moderator al reuniunii a fost ec.dr. Radu Gavrilă, președintele Despărțământului Dej al Astrei.

3 DSCN2424
După slujba de parastas oficiată la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, păstorită de preotul paroh Gavril Chirilă, sala de ședințe a Protopopiatului Ortodox Dej a fost gazda simpozionului dedicat evocării a două personalități marcante din istoria Dejului și Astrei dejene – dr. Victor Motogna și dr. Teodor Mihali.
8Despre istoricul Victor Motogna, a vorbit prof. Valeria Huza, autoarea monografiei ”Victor Motogna, personalitate a Dejului” (Editura Texte, Dej, 2010).

Născut la 3 noiembrie 1885, în localitatea Ambriciu (Breaza), Victor Motogna a învățat în satul natal și la Liceul Grăniceresc din Năsăud, pe care l-a absolvit în 1905. În 1909 este absolvent al Facultății de Litere din Cluj, cu licența în istorie și limba latină. În anul 1923 și-a susținut doctoratul în litere la Universitatea din Cernăuți, obținând “Magna cum laude”, iar în 1924 a trecut docența la Facultatea de litere din Cluj.

Dr. Victor Motogna
Dr. Victor Motogna

Activitatea științifică a lui Victor Motogna s-a desfășurat în domeniul istoriei vechi (perioada ocupației romane), prin săpături și studii asupra castrului de la Cășeiu, dar și de istoria noastră medievală în studii ca: „Războaiele lui Radu Șerban (1602-1611)”; „Năvălirea goților în Imperiul roman și părăsirea Daciei”; „Ohtum, contribuție istorică la istoria românilor din veacurile IX-XI”; „Istoria veche a românilor, de la origini până în vreacul al XIII-lea”; „Contribuții la istoria românilor bănățeni în Evul Mediu”; „Banatul românesc în cele dintâi veacuri ale stăpânirii ungurești – Epoca arpadiană (1030-1031)”. Studii apărute în reviste și cărți, din nefericire, azi foarte rare.
Victor Motogna a desfășurat și o intensă activitate didactică, întâi, ca profesor la Năsăud, până în 1919, apoi ca director al Liceului “Andrei Mureșanu” din Dej până în 1930, iar mai târziu conferențiar la Facultatea de Litere si Filosofie a Universitatății “Dr. Victor Babeș” și profesor al Academiei de Teologie Romano-Catolică din Timișoara. În istoria Dejului și în memoria dejenilor rămâne însă, pentru totdeauna, ca primul director al Liceului „Andrei Mureșanu”, după Marea Unire.
Om de o aleasă și vastă cultură, a fost președintele Astrei dejene (1923), membru în numeroase asociații culturale și istorice, Membru Corespondent al Academiei Române, decorat cu ordinul Coroana și Steaua României în grad de Cavaler și Ofițer al Instrucțiunii Publice a Republicii Franceze. Ca politician, a avut mandat de senator PNT după alegerile din 1928.
S-a stins din viață în 5 iulie 1948, la Cluj și a fost înmormântat în cimitirul din Năsăud.

5Evocarea personalității lui Teodor Mihali, i-a revenit profesorului Horațiu Moldovan, bun cunoscător al biografiei și activității acestui mare politician ardelean, în egală măsură finanțist și avocat de succes, dar și un pasionat om de cultură, casa lui din Dej fiind sediul Casinei Române și a Bibliotecii Despărțământului Dej al Astrei, al cărui director a fost timp de 12 ani (1900-1911). Perioadă în care, în 1910, a avut loc una dintre cele mai reușite Adunări Generale ale Asociațiunii.
Teodor Mihali s-a născut la 15 martie 1855 în satul Prislop (comuna Boiu Mare, Maramureș). A absolvit Facultatea de Știinte Juridice la Cluj și a fost membru activ și vicepreședinte al Societății Române de Lectură „Iulia”, inființată de prof. univ. Grigore Silași.

Dr. Teodor Mihali
Dr. Teodor Mihali

Dupa ce își ia doctoratul în Drept, în 1883, se stabileste la Dej, unde se căsătorește cu Viorica Vaida-Voievod, iar în 1890 înființează Banca Someșană a cărui director a fost câteva decenii la rând.
Devenit în 1880 membru al Partidului Național Român din Ardeal, Teodor Mihali a fost vicepreședinte și apoi, președinte al Partidului, multe din ședintele Comitetului Executiv al PNR fiind organizate la Dej.
La convocarea lui Teodor Mihali, la 12 octombrie 1918, se întâlnesc în Oradea, „fruntașii românilor din Ardeal” unde, după proiectul lui Al. Vaida Voievod, se elaborează „Declarația de autodeterminare a românilor din Transilvania și Ungaria” pe care, la 18 octombrie, Al. Vaida Voievod a prezentat-o în Parlamentul de la Budapesta. Nu mult după aceea, Teodor Mihali a fost desemnat la Arad, președinte al Sfatului Național al Gărzilor Naționale, iar la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia a fost ales în Prezidiu și vicepreședinte al Marelui Sfat Național Român, organ transilvan reprezentativ. După moartea lui Gheorghe Pop de Băsești, la 23 februarie 1919, Teodor Mihali va deține președenția Partidului Național Român și al Marelui Sfat Național.
Teodor Mihali a avut importante funcții administrative ca: prefect al județului Solnoc-Dăbâca (1919), primar al orașului Cluj (1926, 1927-1931), președinte de onoare al Uniunii Avocațiilor din România, ministru, deputat, vicepreședinte al Senatului României Mari, Cavaler al Ordinului Ferdinand I, în grad de Mare Cruce.
S-a stins din viata la 17 ianuarie 1934 si a fost înmormântat la Cimitirul Central din Cluj.

Dr. Stefan Cicio-Pop – organizatorul și conducătorul principal al Marii Adunări Naționale de la Alba-Iulia, la trecerea in eternitate a celui ce i-a fost tovarăs de luptă și ultimul în viață din falanga conducătorilor memorandiști, afirma că: „ Moartea lui Teodor Mihali închide una din cele mai glorioase pagini ale luptei noastre din trecutul apropiat. Mihali pleacă din această lume consacrat ca erou al neamului său.” Un erou care a fost condus pe ultimul său drum, de întreg Guvernul României, de Regele Carol al II – lea și de o mulțime impresionantă de oameni.

Evocarea celor două mari personalități, puternic legate de istoria Dejului, a continuat cu o scurtă rememorare a înființării Despărțământului Dej al ASTRA, succesiunea evenimentelor care i-au precedat existența, iar mai apoi rolul avut în pregătirea și realizarea Marii Uniri, fiind prezentate de președintele Astrei dejene, dr. Radu Gavrilă. DSCN2398
Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura şi Cultura Poporului Român, cunoscută sub numele de ASTRA, a luat naştere în anul 1861, ideea înfiinţării sale sub forma unei Societăţi literare a românilor din Transilvania aparţinându-i lui Avram Iancu. Acesta, împreună cu Axente Sever şi Simion Bărnuţiu, au propus instituirea ei în 1852, perioada imediat următoare Revoluţiei de la 1848 fiind perioada trezirii conştiinţei naţionale a românilor din Transilvania. În mod firesc, ideea constituirii asociaţiunii a fost împărtăşită cu mult entuziasm de numeroşi intelectuali printre care, Gheorghe Bariţiu, Iacob şi Andrei Mureşanu, Ioan Puşcariu, Sterca Şuluţiu, Paul Văsici şi alţii, dintre care însă, s-a remarcat în mod deosebit Mitropolitul Andrei Şaguna, cel care a reprezentat marea conştiinţă a unităţii culturale a românilor de pretutindeni. Şi, mai cu seamă, a celor din afara Principatelor Române, din Ardeal, Banat şi Bucovina, pe care a încercat să-i adune în vederea marelui ideal al Unităţii Naţionale.
În 1869 Asociaţiunea Transilvană hotărăşte organizarea în teritoriu sub formă de despărţăminte. În protocolul de atunci se prevedea, la paragraful 12, înfiinţarea Despăţămîntului Dej din Comitatul Solnocului Interior, ceea ce s-a şi întîmplat la 4 iulie 1870. Aşadar, anul acesta se împlinesc 146 de ani de cînd, în regiunea al cărui centru administrativ a fost Dejul, s-a înfiinţat un despărţămînt al Astrei, deschizîndu-se pe această cale „o fereastră spre lumină şi cultură”. O fereastră abuziv închisă de regimul comunist.
DSCN2374 ASTRA a dispărut în 1950, dar spiritul ei a rămas mereu viu prin manifestările culturale organizate de-a lungul anilor, în spirit astrist. Astfel de manifestări au fost numeroase la Dej şi ele s-au datorat unor instituţii şi societăţi ca: Biblioteca Municipală, Muzeul Municipal, Casa de Cultură, Colegiul „Andrei Mureşanu”, Societatea de Ştiinţe Filologice, Societatea de Ştiinţe Istorice, Seminarul Interdisciplinar etc.
Cea mai bună dovadă însă, că spiritul Astrei a rămas viu la Dej, îl constituie faptul că la începutul lunii ianuarie 1990, la foarte puţin timp după evenimentele din decembrie 1989, un grup de intelectuali dejeni au hotărît înfiinţarea unei societăţi culturale cu numele de ASTRA, având ca scop promovarea culturii şi activităţilor culturale din oraş, ca o continuare a dezideratelor vechii Astre. La 18 ianuarie 1990 a avut loc adunarea generală de constituire, iar cei 145 de participanţi au adoptat statutul, programul de activitate şi au ales primul comitet al asociaţiei, avîndu-l ca preşedinte pe Dan Mârza, Tiberiu Morariu şi Grigore Petruţiu, vicepreşedinţi, Petre Codoreanu, secretar, Iosif Bâtiu, Ştefan Mihuţ, Ligia Clinciu, şi Nicolae Moioş, membri. La 17 februarie, prin încheierea nr. 9 a Judecătoriei Dej, Asociaţia Culturală „Astra” era înscrisă în registrul persoanelor juridice.
În paralel cu acţiunea dejeană, ASTRA se reorganizează şi în alte localităţi, complet independent unele faţă de celelalte (Orăştie, Blaj, Năsăud, Sibiu etc.). În aprilie 1990, are loc Adunarea Generală de la Sibiu care consfinţeşte reînfiinţarea Asociaţiunii, la care Dejul aderă imediat, devenind Despărţămîntul Dej al ASTRA, care va lua mai tîrziu numele de dr. Teodor Mihali, în memoria marelui astrist şi patriot someşean.
6 9

Ziua Astrei dejene s-a încheiat cu momentul festiv al „Recunoștinței”, prin înmânarea titlului de „Membru de Onoare al Despărțământului „Dr. Teodor Mihali” Dej al ASTRA”, lui Ștefan Mihuț, Petre Codoreanu și Despărțământului Năsăud al ASTRA, respectiv, președintelui acestuia, prof. Ioan Seni. Alocuțiunile rostite cu acest prilej și o agapă amicală, la final, au întregit atmosfera sărbătorească a zilei, consacrată celei mai longevive și active asociații culturale din municipiul Dej.

M.V.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*