Parlamentarii vor ca salariații români să stea acasă pe 24 ianuarie și pe 1 iunie, fiind posibil ca aceste zile să fie incluse în curând în lista liberelor legale din Codul muncii. Dacă prima propunere mai are nevoie doar de votul deputaților, a doua trebuie să treacă de ambele Camere parlamentare pentru a se aplica.
În momentul de față, 24 ianuarie este, în mod oficial, doar sărbătoare națională, așa cum se arată în Legea nr. 171/2014, aceasta fiind celebrată la nivelul întregii țări din anul 2015. Cu această ocazie, autoritățile administrației publice centrale și locale pot să organizeze și/sau să sprijine manifestări cultural-artistice dedicate Unirii Principatelor Române, însă angajații trebuie să lucreze. Pentru a intra în vigoare, propunerea legislativă trebuie să fie adoptată de Camera Deputaților, promulgată prin decret prezidențial și publicată în Monitorul Oficial.
Al doilea proiect de lege face referire la stabilirea ca zi nelucrătoare de sărbătoare legală a Zilei Copilului, 1 iunie. Documentul urmează să ajungă pe ordinea de zi a Senatului, ca primă Cameră sesizată (Forul decizional fiind tot Camera Deputaților), cu propunere de adoptare.
Proiectul de act normativ propune, de asemenea, modificarea Codului muncii, în sensul introducerii zilei de 1 iunie pe lista liberelor legale. Potrivit inițiatorilor acestui act, stabilirea zilei de 1 iunie ca zi liberă ar încuraja părinții să petreacă mai mult timp liber alături de propriii copii. Pentru a intra în vigoare, propunerea legislativă trebuie să fie adoptată de Senat și de Camera Deputaților, promulgată prin decret prezidențial și publicată în Monitorul Oficial.
Codul muncii este, în momentul de față, singurul act normativ prin care se stabilește care sunt zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează.
Cele 12 libere legale existente în prezent sunt următoarele:
– 1 și 2 ianuarie;
– prima și a doua zi de Paște;
– 1 mai – Ziua Muncii;
– prima și a doua zi de Rusalii;
– 15 august – Adormirea Maicii Domnului;
– 30 noiembrie – Sfântul Andrei;
– 1 decembrie – Ziua Națională a României;
– 25 și 26 decembrie – prima și a doua zi de Crăciun.
De asemenea, potrivit legii, persoanele care aparțin cultelor religioase legale, altele decât cele creștine, au dreptul și la două zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale proprii.
În aceste zile, angajatorii sunt obligați să dea liber salariaților. Totuși, prin intermediul contractului colectiv de muncă aplicabil pot fi stabilite și alte zile libere. De reținut este că, indiferent că este vorba de libere legale sau de libere stabilite prin contractul colectiv, acestea nu se includ în durata concediului de odihnă anual.
În altă ordine de idei, unele categorii de salariați trebuie să lucreze chiar și în zilele nelucrătoare de sărbătoare legală. Astfel, regula se aplică unităților sanitare și celor de alimentație publică, precum și locurilor de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producție sau specificului activității.
Persoanele care trebuie să lucreze cu ocazia liberelor legale au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. Dacă acest lucru nu este posibil, salariații trebuie să primească un spor de minimum 100% din salariul de bază (corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru).
În ultimii ani, în afară de 24 ianuarie, parlamentarii au mai declarat, prin lege, ca sărbători naționale, zilele de 19 februarie și 10 mai. Însă, la fel ca Ziua Unirii Principatelor Române, și acestea sunt zile lucrătoare pentru salariați.
Sursa: avocatnet.ro
