După numai două luni de la prima sa vizită în Dej, directorul executiv al Consiliului Naţional al Dizabilităţii din România (CNDR), Iustina Radu s-a aflat din nou în municipiul someșean, pentru o întâlnire cu autoritățile locale și cetățenii orașului care, dat fiind statutul lor special, mai speră că aceste reuniuni pot contribui la rezolvarea problemelor cu care se confruntă zi de zi. Sau măcar că îi observă și eventual îi și aude cineva. Și asta deoarece, România își are paradoxurile ei. Peste 25.000 de asociații, fundații, federații și uniuni se bat cu pumnul în piept că-i ajută pe oamenii mai puțin norocoși în viață. Dar, pe cât de impresionantă pare desfășurarea de forțe a societății civile, pe atât de mică este schimbarea concretă. Fără îndoială că funcționează și asociații și fundații care se implică în problemele oamenilor și contabilizează multe victorii împotriva inerției sistemului, dar numărul acestora este mult prea mic. Din păcate.
Așa că, nu întâmplător, în sala festivă a Primăriei, unde s-a desfășurat reuniunea, joi, 15 septembrie, s-au aflat fix 22 de persoane, incluzând și presa și câțiva funcționari din administrația publică. Dovadă că oamenii s-au săturat (este chiar expresia folosită de unul dintre participanți) de bla-blaurile servite fără nici un efect. Sau cu foarte puține efecte vizibile pentru ei. În plus, experiența i-a învățat că cele mai multe fundații sociale sunt organizații care funcționează numai tangențial în folosul lor.
Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) este o organizație neguvernamentală de tip federație, formată din mai multe organizații neguvernamentale ale persoanelor cu dizabilități și pentru persoanele cu dizabilități, precum și alte ONG-uri cu activități și preocupări în domeniu. Ca organizație care se declară reprezentativă la nivel național, CNDR are ca scop promovarea drepturilor și intereselor legitime, comune tuturor persoanelor cu dizabilități din România. În acest sens, scopul întâlnirii organizate la Dej, a constat în identificarea unor probleme specifice pe plan local, pe de o parte, iar pe de altă parte, în posibilitatea soluționării acestor probleme și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. Mai ales că, vrând, nevrând autoritățile (locale, județene, guvernamentale) sunt cele cara au obligația să rezolve aceste probleme, aplicând legile în vigoare și toate prevederile convenţiei ONU (Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi) la care România a aderat cu voioșie. Ceea ce desigur, în țara formei fără fond, se întâmplă cam greu.
Prin urmare, pentru a nu fi catalogată drept o cârcotașă totală, trebuie să spun că, dincolo de vorbăria lungă și nu neapărat eficientă, aceste descinderi ale unor reprezentanți ai forurilor bucureștene au și un caracter benefic, măcar în sensul că autoritățile locale devin tot mai conștiente de existența unor oameni fortuit obligați să trăiască altfel, dar care pot fi (și mulți chiar sunt) membri valoroși ai comunității. În același timp, asociațiile locale la rândul lor, devin vizibile și pot să dea glas măcar la o parte din problemele lor, din obstacolele care le stau în față zi de zi: birocrația, nepăsarea, mentalitatea unei societăți needucate în spiritul toleranței și acceptării alterității etc. Or, această „ieșire la lumină” poate fi deja considerat simptomul unei evoluții pozitive.
Alături de directorul executiv CNDR, la reuniune au participat primarul și viceprimarul municipiului Dej, Costan Morar și Dora Muncelean, av. Laura Pop Chiorean, vicepreședinta Societății Naționale a Crucii Roșii din România, reprezentanta DGSAP Cluj, Monica Filip, președintele Asociației Persoanelor cu Dizabilități fizice Dej, Andrei Mureșan și desigur, reprezentanta CNDR în teritoriu, și organizatoarea evenimentului, Monica Buzași.
M. V.
Foto: Oprisan Zoltan
