Îmbătrânirea populației a fost reconfirmată vineri de Institutul Național de Statistică, care a arătat că în România trăiesc 3,52 milioane persoane de peste 65 de ani și 3,2 milioane de persoane sub 14 ani. La 1 iulie 2016 populația după domiciliu a fost de 22.215 mii persoane, mai spun statisticienii. 
Statistica calculează două tipuri de populație: cea rezidentă și cea după domiciliu.
La 1 iulie 2016, populația după domiciliu care trăia în mediul urban a fost de 12,51 milioane de persoane, în scădere cu 0,4% față 1 iulie 2015. Femeile erau în număr de 11,37 milioane, mai spune INS.
Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 iulie 2015 remarcându-se o scădere ușoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) și o creștere de 0,3 puncte procentuale a ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste).
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 104,7 (la 1 iulie 2015) la 107,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 iulie 2016).
Vârsta medie a populației a fost de 41,0 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 iulie 2015.
Populația rezidentă reprezintă totalul persoanelor cu reședința în România ( atât cei cu cetățenie română, cât și străinii și apatrizii). Datele sunt utile în domeniul social (la calculul ocupării și șomajului, a ratei de școlarizare, venituri și cheltuieli per capita, numărul și ponderea persoanelor aflate în sărăcie și risc de excluziune socială etc.) cu influențe negative asupra politicilor naționale pentru educație, pentru ocupare, pentru protecție socială și incluziune socială etc.
Populația după domiciliu reprezintă numărul persoanelor, cu cetățenie română și domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Datele sunt folosite pentru asigurarea informațiilor necesare guvernanților locali și pentru producerea de informații utile pentru fundamentarea politicilor și strategiilor locale.
