Sala Mare a Primăriei municipiului a găzduit joi, 3 noiembrie, o conferință organizată de OFSD Dej și susținută de prof.univ.dr. Daniel David, la care au fost prezenți, alături de un public numeros, deputatul Cornel Itu, primarul Costan Morar, consilier județean dr. Laura Elena Pop Chiorean, președinta OFSD Cluj și viceprimar Dora Muncelean, președinta OFSD Dej și amfitrioana reuniunii.
Deși titlul nu foarte inspirat, ales de organizatori, viza „rolul femeii în societatea contemporană”, conferința în sine a fost mai mult decât atât, expozeul profesorului David oferind o succintă și foarte obiectivă radiografie a societății românești de astăzi. Și asta deoarece, nu poți vorbi despre „rolul femeii” fără a cunoaște fundamentele socio-culturale și istorice ale societății în care trăiești.
Pentru cei care i-au citit cartea, „Psihologia poporului român” (publicată în 2015), întâlnirea „live” cu profesorul clujean a fost cu siguranță un moment de reconectare la ideile psihologiei contemporane, cu largi aplicații practice. Idei ce confirmă, o dată în plus, că psihologia poate aduce cunoaștere și un fundament mai statornic, mai rațional politicilor culturale și educaționale din România. Pentru cei care au luat „contact” pentru prima dată cu aceste idei și implicit, au fost invitați să se privească într-o oglindă lipsită de efecte cosmetizante, surpriza a fost probabil în balans, oscilând între împlinirea unor așteptări intelectuale și neîncrederea pe care le generează acest tip de discurs, nu tocmai convențional și nu foarte comod.
În primul rând, într-o societate democratică (spre care se presupune că tindem cu toții), discuția despre egalitatea dintre sexe este lipsită de sens. Într-o astfel de societate, exemplificată prin democrațiile Europei de Nord, în principal, nu se vorbește despre segregația pe sexe ci despre egalitatea de șanse dintre indivizi (care pot fi femei sau bărbați), bunăstarea și grija pentru cetățeni, pentru oamenii care formează societatea, fiind prima și cea mai importantă preocupare a Statului.
„Ținând cont de faptul că România încearcă să se integreze cât mai bine în spaţiul vestic, am ales ca şi cadru de referinţă acest spaţiu. Aşadar, când vorbesc de atribute psihologice ale românilor acestea sunt definite faţă de spaţiul vestic – a precizat din start Daniel David.
Pornind de la premiza că la temelia statutului nostru se află „colectivismul” şi „concentrarea puterii”, valori diferite de spațiul vestic unde primează individualismul și descentralizarea, psihologul clujean atenționează că: „trăsătura esențială a românilor este neîncrederea în oameni. Preocuparea pentru binele altora nu depășește zona familiei”. Și, tot românii caută puterea socială, conform unei culturi colectiviste, paternaliste, în care nu dă bine să arăți că vrei să ieși din rând, dorința de afirmare personală fiind ipocrit ascunsă sub masca modestiei și sacrificiului pentru alții.
Astfel, românii au „scoruri mai mici la valori ca universalism (preocuparea pentru binele general), benevolenta (bunăvoința, preocuparea pentru binele celor cunoscuți), hedonism (căutarea plăcerii), stimulare (căutarea noului) și autodeterminare (autonomie/independență), dar aparent, pentru a face o impresie bună, se pot prezenta ca acordând importanță acestor valori”. În buna tradiție a cultivării formelor fără fond.
Pe de altă parte, spune Daniel David, conform testelor Hofstede, „profilul psihologic de adâncime, potențialul pe care îl avem, este unul la nivelul altor țări/culturi moderne și democratice, astfel încât, prin prisma acestui profil, românii sunt perfect integrabili în lumea modernă (UE, NATO, etc.). Acest profil derivă din interacțiunile mediului socio-cultural, ecologic și biologic/genetic, susținând apoi aceste medii. Avem potențial ridicat (comparabil cu francezii, britanicii, americanii) pentru inteligența cognitivă/emoțională, creativitate și învățare. Structura de personalitate permite atât expresii pozitive, cât și negative, depinzând de noi pe care le modelăm socio-cultural”, adăugând că: „este o neșansă extrem de mare că mediul socio-cultural din țară nu ne permite exprimarea și valorificarea potențialului pe care îl avem în profilul psihologic de suprafață. Adesea românii trebuie să meargă în țări așezate ca să exceleze și să-și poată realiza potențialul bun pe care îl au. Aceasta opoziție reală, între potențial bun-valorificare deficitară, apare și în percepțiile românilor, bazate pe analize de etnopsihologie, ca auto-stereotip național”.
Expozeul s-a încheiat însă, într-o notă relativ optimistă, predicția psihologului clujean fiind următoarea: „Eu cred că ţinând cont de profilul psihocultural al spaţiului în care ne-am integrat (Uniunea Europeană), profilul psihocultural al ţării se va schimba, de la colectivism la autonomie şi de la concentrarea puterii la distribuirea puterii. Această schimbare va avea loc în mod natural când tinerii, care au deja dominant acest profil psihocultural, vor ajunge în pârghiile de putere socială. Se poate întâmpla şi mai repede, dacă dorim acest lucru, printr-un proiect de ţară care să modernizeze România prin sincronizarea acesteia cu spaţiul vestic. Ținând cont de contextul european în care ne-am integrat, cred că maximum o generație (20 de ani) va face tranziția definitiv, dar speranța este că schimbarea se poate întâmpla în anumite segmente (economice, academice, etc.) și mai repede, ca sa nu mai avem generații de sacrificiu.”
Conferința organizată de OFSD Dej s-a încheiat cu luările de cuvânt ale invitaților și câteva observații pe marginea celor expuse de Daniel David.
Daniel David este profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie (ştiinţe cognitive clinice) la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”. Este profesor asociat (adjunct professor) şi la prestigioasa instituţie medicală Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New-York, SUA şi directorul programului de cercetare la Albert Ellis Institute, New York, USA.
