Peste 42% dintre copiii din România cu vârsta de 15 ani au dificultăți în domeniul alfabetizării funcționale, arată date statistice prezentate, luni, la o conferință pe această temă, organizată la Cluj de Administrația Prezidențială, Departamentul Educație și Cercetare în colaborare cu Facultatea de Studii Politice, Administrative și ale Comunicării din UBB.
Analfabetismul funcțional este o noțiune care se referă la persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit. Mai precis, o persoană poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu îl înțelege suficient pentru a-l folosi ca resursă în reușita unei acțiuni sau în performanță. Semnele grafice sunt recunoscute, dar conținutul de idei nu este înțeles decât, eventual, la un nivel foarte superficial.
Prin contrast, există și noțiunea de analfabetism absolut. Conform definiției date de UNESCO în 1958, analfabetă este considerată o persoană care nu a învățat niciodată să scrie și să citească.
Persoanele cu probleme de analfabetism funcțional sunt persoane care au urmat școala și care fie au obținut o diplomă corespunzătoare unui nivel de educație, fie au părăsit școala înainte de a obține o diplomă (abandon școlar), dar care, în ambele situații, nu dețin suficiente competențe de bază.
Sistemul educațional românesc are probleme serioase în ceea ce privește alfabetizarea funcțională și multiplă, elevii români situându-se pe locul 49 din 65 la testarea PISA din 2009, la secțiunea lectura și înțelegerea textului. La secțiunea matematică și la științe România s-a situat pe locul 47. La nivelul Europei, după România se mai află doar Albania.
”Regimul comunist a eliminat analfabetismul din România — sigur, noi ținem seama de o marjă de eroare care s-a făcut voit — pentru că s-a făcut alfabetizare cu de-a sila, dar câteodată îmbinarea constrângerii cu convingerea de care vorbeau comuniștii, imitându-i pe marii filosofi, era bună. Și, în sfârșit, în ultimii 26 de ani am reușit performanța să revenim la ceea ce crezusem că depășisem de mult. Pot să vă spun, ca profesor, că ne-am dobândit și libertatea de a fi ignorant. Numai că această libertate ne duce la dezumanizare, pentru că eu cred sincer că condiția umană presupune educație. Dacă eliminăm aceste criterii din felul de a ne purta ajungem la dezumanizare” – a spus rectorul UBB”, potrivit Agerpres.
