Despărțământul „Dr. Teodor Mihali” Dej, al Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și cultura Poporului Român a organizat vineri, 25 noiembrie un Simpozion dedicat Școlii Ardelene.
Sub titlul generic ”Școala Ardeleană, școala sufletului românesc”, manifestarea desfășurată în sala de ședințe a Consiliului Local din Primăria Dej, a fost deschisă de un „Cuvânt înainte” rostit de protopop greco-catolic, Laurențiu Biriș, după care au fost prezentate comunicările: „Școala Ardeleană și valorile iluministe” (prof. Alexandrina Almășan), „Școala Ardeleană, izvor de lumină și viață” (preot greco-catolic Vasile Vranău) și „Actualitatea principiilor Școlii Ardelene” (prof. Ioan Petruț. Moderatorul și amfitrionul reuniunii: ec. dr. Radu Gavrilă, președintele ASTRA Dej.
De asemenea, participanții la manifestare au avut ocazia să răsfoiască sau să admire, câteva cărți vechi și rare din colecția fam. Radu Gavrilă, prezente în cadrul Expoziției de carte veche „Cărțile corifeilor Școlii Ardelene”. 
„Expresie a iluminismului românesc din Transilvania, în primul rînd – după cum a definit-o prof.univ. dr. Sorin Nicu Blaga – Școala Ardeleană reprezintă un curent cultural care a germinat la Blaj în secolul al XVIII-lea, în cadrul căruia istorici şi filologi iluminişti au urmărit să demonstreze originea romană a poporului român, latinitatea limbii române şi continuitatea românilor din stînga Dunării”. Iluminismul Scolii Ardelene reprezinta totodată, prima etapa de modernizare a culturii noastre, înscriindu-se în felul acesta, prin aspectele lui specifice, în iluminismul european.
În Transilvania, după Unirea cu Biserica Romei de la anul 1700, Episcopul Inocenţiu Micu-Klein îşi fixează reşedinţa la Blaj (în anul 1737), fiind un promotor al luptelor politice naţionale ale românilor ardeleni şi desfăşurînd o intensă activitate pentru emanciparea poporului român (memorii, petiţii adresate Dietei de la Cluj sau Curţii de la Viena). După autoexilarea forţată la Roma a Episcopului Inocenţiu Micu-Klein, la Blaj ia fiinţă “Instituţia Călugărilor Dascăli”, care cuprindea personalităţi ecleziastice de o mare valoare intelectuală: Silvestru Caliani, Grigorie Maior, Petru Pavel Aron – toţi absolvenţi de Roma (ultimii doi, viitori episcopi), Gherontie Cotorea (absolvent de Târnavia) şi Atanasie Rednic (cu studii la Viena, viitor episcop). Acest grup de cărturari se constituie în precursorii Şcolii Ardelene. Prin ei Şcoala Ardeleană îşi începe itinerarul temporal în istoria ei de peste trei secole.
Acțiunea politică și culturală a Școlii Ardelene este reflectată cu precădere de operele istorice și filologice ale lui Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și Ion Budai-Deleanu care au influențat de asemenea și evenimentele din 1848. Pe de altă parte, parcursul blăjean al Şcolii Ardelene a avut şi o puternică dimensiune creştină, Blajul fiind „unicul centru istoric românesc, unde s-a dezvoltat o şcoală biblistică în flux genealogic” (Ioan Chindriş, Niculina Iacob). La Blaj au apărut cinci variante ale Bibliei prin strădaniile lui Petru Pavel Aron, Samuil Micu, Timotei Cipariu, Victor Smigelski şi Ioan Bălan.
În mod firesc, Asociațiunea ASTRA, înființată în 1861, a preluat și continuat o parte însemnată din idealurile Şcolii Ardelene şi ale paşoptiştilor, contribuind la Marea Unire, prin activităţile sale culturale bine organizate, și identificându-se cu aspiraţiile românilor ardeleni.
Evocarea rolului Școlii Ardelene în istoria Transilvaniei a fost urmată duminică, 27 noiembrie de o Slujbă de pomenire dedicată corifeilor iluminiști, oficiată în Biserica greco-catolică „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Dej.
Foto: Adrian Sălăjan
