Astriștii dejeni și invitații lor, din Bistrița, Cășeiu, Cluj-Napoca, Năsăud, Târgu Lăpuș, Șomcuta Mare și Vad, au sărbătorit marți, 4 iulie, împlinirea a 147 de ani de la constituirea Despărțământului Dej al Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român.
Sub titlul generic „Ziua Astrei dejene”, manifestarea consacrată acestui eveniment, a cuprins un „Parastas dedicat memoriei astriștilor trecuți în veșnicie”, prelegerea „Gavril Manu – astrist de frunte și personalitate a Ținuturilor de la confluența Someșurilor” și Expoziția de carte veche: „Coșbuc-Goga-Rebreanu”. Amfitrion și moderator al reuniunii, la care a fost prezent și primarul Costan Morar, a fost ec.dr. Radu Gavrilă, președintele Despărțământului „Dr. Teodor Mihali” Dej al ASTRA.
După slujba de parastas oficiată la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, păstorită de preoții Gavril Chirilă și Teodor Leach, sala de ședințe a Protopopiatului Ortodox Dej a fost gazda unui simpozion dedicat celui care a fost Jude suprem al Comitatului Solnoc-Dabâca, membru în conducerea centrala a Partidului Național Român din Transilvania și personalitate marcantă în istoria Dejului și Astrei dejene: Dr. Gavril Manu de Boiereni.
Evocarea vieții și activității acestui reprezentanl al elitei culturale și politice din Transilvania secolului XIX, i-a revenit președintelui Despărțământului Dej al Astrei, ec. dr. Radu Gavrilă.
Gavril Manu s-a născut în 1824 în satul Boiereni, actualmente sat component al oraşului Târgu Lăpuş, într-o familie înnobilată în 1658 de principele Transilvaniei, Rakoczi II. Își începe studiile la Tg. Lăpuș, după care le continuă la Baia Mare, Blaj și Cluj, unde este coleg cu Avram Iancu și Al. Papiu Vancia. După terminarea studiilor de drept, participă la Revoluția din 1848, iar doi ani mai târziu, este comisar la Copalnic-Mănăștur, de unde trece în funcția de judecător la Tg. Lăpuș. Aici, își desăvârșește pregătirea juridică, după care, o perioadă este advocat în Sibiu, apoi secretar pe lângă Comitele Solnocului Interior, Daniel Pataki, și Jude suprem al Comitatului până în 1870. Din perioada sibiană datează și începutul carierei sale politice. Astfel, în 1860 și 1861 participă la Congresul Național al PNR de la Alba-Iulia și apoi la toate Conferințele Naționale și electorale din Sibiu, Alba-Iulia, Gherla, Dej etc., pentru ca, între 1863-1864 să fie ales în Dieta de la Sibiu, ca deputat de Solnoc-Interior.
După instaurarea Dualismului Austro-Ungar, în urma căruia foștii revoluționari au devenit politicieni, statutul special al Transilvaniei și protestele celorlalte naționalități din imperiu (majoritare de multe ori), a dus la apariția unei noi legi a minorităților menită să apere drepturile românilor și sârbilor, dar care în practică a fost încălcată în mod repetat. În acest context, Gavril Manu participă la 23 februarie 1869 la Conferința Națională a fruntașilor politici ai românilor transilvăneni, la Miercurea Sibiului, unde este ales în „Comitetul celor 25”. În mai 1881 participă la Conferința de unificare a celor două partide romanești din Transilvania și din Banat. Până la conferința de unificare de la Sibiu, din 12-14 mai 1881, au activat două partide naționale: PNR din Banat și Ungaria și PNR din Transilvania. Această „unire politică” a românilor ardeleni, urmată de Mișcarea Memorandistă, vor fi primii pași spre „trezirea conștiințelor în rândul celor mulți” care vor desăvârși apoi, Marea Unire din 1918.
Dincolo de viața politică, Gavril Manu desfășoară și o intensă activitate socială, economică și culturală, ca membru fondator al Băncii „Someșana” din Dej, curator suprem și inspector școlar pe lângă Ordinariatul din Gherla, „colector”, iar mai apoi director al Despărțământului Dej al ASTRA (1871-1883) și organizator al Adunării Generale al Asociațiunii în 1882, publicist și poet, mecena pentru numeroși elevi și studenți. De asemenea, a înființat „grădini de pomărit” pe lângă școlile primare, a ținut dizertații și prelegeri, a încurajat comerțul și industriile locale, a organizat serbări, a difuzat Revista „Transilvania”, a pus bazele unor biblioteci comunale, a premiat învățătorii care alfabetizau țăranii români etc.
În anul 1872, „pe vremea fânului”, călătorind pe meleagurile someșene, Avram Iancu a fost găzduit de prietenul şi colegul său Gavril Manu, în casa de pe actuala stradă Avram Iancu, la numărul 13. Din 1992 pe clădire se află o placă memorativă cu următorul conţinut: „Omagiu lui Avram Iancu (1824-1872), care în ultimul său drum pe Valea Someşurilor, a fost găzduit în casa colegului său, magistrul Gavril Man (1824-1895)”. Se stinge din viață, în 1895, la vârsta de 71 de ani.
Luările de cuvânt care au urmat prelegerii și felicitările adresate Despărțământului Dej al ASTRA de către astriștii oaspeți, și nu numai, au întregit atmosfera sărbătorească a zilei, consacrată celei mai longevive și active asociații culturale din municipiul Dej.
M.V.
