Presa, despre marile schimbări care vor urma de la 1 ianuarie 2018

Presa, despre marile schimbări care vor urma de la 1 ianuarie 2018

Zilele următoare pun capăt unui an haotic din punct de vedere fiscal, care va rămâne în istorie pentru numărul impresionat de schimbări în economie la care au fost supuşi românii: cel puţin una pe ziua lucrătoare. Astfel, anul acesta, în primele 11 luni numai, numărul modificărilor fiscale s-a ridicat la 261, un record absolut pe care l-a obţinut PSD prin implementarea renumitului său program de guvernare, cunoscut drept „revoluţia fiscală”, anunță ADEVĂRUL.

Cele mai multe dintre aceste măsuri, care la vremea anunţării şi dezbaterii lor au creat puternice reacţii adverse în mediul de afaceri, au fost însă trecute – în a doua jumătate a anului – la „discutate şi uitate”, odată cu venirea unui nou Cabinet la Palatul Victoria. Noul Cabinet a venit însă şi cu noul program de guvernare, lansând alte surprize şi schimbări în regulile „jocului”, pe care mediul de afaceri încă le mai contestă.

Lista acestora cuprinde, după cum susține JURNALUL NAȚIONAL, plata defalcată a TVA („split payment” sau „split TVA”, cum au prescurtat-o consultanţii fiscali), mutarea contribuţiilor de asigurări sociale – CAS – de la angajator la angajat (rămânând în sarcina angajatorului doar îndeplinirea formalităţilor de plată), sancţionarea penală a neplăţii CAS, majorarea subită a accizelor la carburanţi, impozitarea cifrei de afaceri în locul profitului la firmele cu un rulaj de până la un milion de euro, ca şi majorarea salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 de lei.

Printre recordurile şi surprizele anului se numără producţia agricolă, dublată de un maxim al importurilor de alimente (şi un ruşinos maxim al deficitului comercial la acest capitol), cotaţiile de vârf ale cursului valutar (culminând cu acel 4,6551 lei/euro din 20 noiembrie), revenirea inflaţiei de la minus la plus, creşterea economică pe fondul unui potenţial redus mai ales din cauza infrastructurii precare şi intenţia vădită a Guvernului de a renunţa la managerii privaţi din companiile de stat, afirmă GÂNDUL.

Schimbarea filosofiei de taxare a veniturilor personale, prin trecerea la impozitul pe gospodărie, şi decizia de transfer a contribuţiilor sociale de la angajator la angajat au reprezentat cele mai dezbătute subiecte de ordin fiscal în acest an, scrie ROMÂNIA LIBERĂ. În 4 ianuarie, candidatul propus să preia Finanţele, Viorel Ştefan, vorbea, la audierile din Parlament, despre unificarea legislaţiei fiscale într-un Cod economic cu maximum 50 de taxe.

Viorel Ştefan a devenit ministru al Finanţelor iar prima prevedere a proiectului de Cod economic, care a “răsuflat” în presă în luna aprilie, vorbeşte despre introducerea unui impozit de 10% pe venitul global al gospodăriilor, în fapt o resuscitare a unei idei vechi vehiculată constant în spaţiul public, respectiv aceea de a înlocui cota unică de impozitare cu un impozit progresiv.

Vești neplăcute pentru cei care au credite. Leul se va deprecia în următoarele 12 luni, iar dobânzile își vor continuă creșterea, cred analiștii financiari, citați de CAPITAL. Ei se așteaptă ca peste 6 luni cursul monedei euro să urce la aproape 4 lei și 69 de bani, iar în noiembrie 2018 să depășească 4 lei și 73 de bani. Pentru că și inflația va depăși 3 la sută, analiștii prevăd și o creștere a dobânzii ROBOR la 3 luni, folosită de majoritatea băncilor. Ea poate ajunge la 3,25 la sută pe an, de la 2,1 la sută cât este acum.

Interesant este însă, după cum afirmă COTIDIANUL, următorul aspect: cele mai multe dintre măsurile legislative au ca dată de intrare în vigoare 1 ianuarie 2018, dar – legislativ vorbind – se află în diverse stadii intermediare, ceea ce determină o şi mai mare incertitudine în aplicarea lor. Sunt ordonanţe care au apărut deja în Monitorul Oficial şi este cert că îşi vor produce efectele de la 1 ianuarie, însă – ca ordonanţe – trebuie să fie însoţite şi de legi de aprobare, care se adoptă de către Parlament, apoi se promulgă de către preşedintele ţării. Iar la nivelul Parlamentului aceste legi nu sunt încă adoptate.

Ce se va întâmpla, în 2018, în cazurile în care ordonanţele respective îşi vor produce efectele, dar ulterior nu vor fi aprobate prin lege? Cum se va „replia” mediul de afaceri dacă split TVA, mutarea CAS, impozitarea cifrei de afaceri în locul profitului şi celelalte măsuri se vor bloca după o anumită perioadă de aplicare? Aceasta este marea dilemă cu care ieşim din tumultuosul an 2017 şi intrăm în nebulosul an 2018.

ziare.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*