Sărbătoarea Rusaliilor este deosebit de importantă, dovadă că se întinde de-a lungul a trei zile, pline de ritualuri, interdicţii şi foarte multe pericole. În Sâmbăta Morţilor, ce precede Duminica Rusaliilor, sunt Moșii de Rusalii, iar gospodinele se îngrijesc să dea de pomană pentru sufletele răposaţilor.
Deosebit de importante sunt vasele noi de lut, frumos decorate, în care vor adăsta bucatele. Cel mai adesea se făceau colaci, plăcinte, alivenci, mâncăruri din carne de miel sau diferite fierturi.
Alături se aşezau căni de lut cu lapte, apă rece de fântână sau vin, fiecare după cât de avut era. Existând credinţa că la Moşii de Rusalii răposaţii se trezesc şi pleacă către Valea cu Dor, erau interzise numeroase activităţi.
Nu se arunca afară gunoiul şi nu se mătura pentru a nu deranja sufletele celor „care stau după uşă până a doua zi, când, după terminarea liturghiei, îşi iau zborul către cer”. De asemenea, pentru a fi feriţi de pierderi şi de alte necazuri era bine ca prima plăcintă ce era scoasă din cuptor să fie frântă în trei şi dată de pomană la cei săraci.
Alivanca, pentru Sâmbăta Rusaliilor se făcea odinioară din: 500 g mălai, un litru de lapte dulce, un litru de lapte prins (lapte bătut), 150 g unt, 20 frunze de varză albă, smântână dulce, brânză, jumări.
Mai întâi se opărește mălaiul cu lapte dulce. Se lasă să se răcească bine, apoi se adaugă laptele bătut și se amestecă până devine o pastă omogenă. Se toarnă deasupra 100 g unt topit și se amestecă din nou. Se ung cu unt jumătate din frunzele de varză, se așează pe fiecare frunză compoziție de alivancă și se acoperă cu restul de frunze. Se ia fiecare alivancă în mână și se presează, după care se așează în tăvi de ceramică și se pun în cuptorul bine încălzit. Înainte de a se aduce la masă, fiecare alivancă se despachetează și se serveste cu smântână dulce, cu brânză sau cu jumări.
