România a devenit a treia ţară din Uniunea Europeană ca nivel al populaţiei inactive. Astfel, o treime din populaţia României, persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 54 de ani, deci încă apte de muncă, nu au niciun fel de ocupaţie, se arată într-un raport al BNR.
Aceeaşi inactivitate se remarcă şi în rândul tinerilor (18-29 de ani), 18% dintre aceştia neavând nicio ocupaţie. Nivel mai mare de inactivitate în rândul tinerilor a înregistrat doar Bulgaria, Grecia şi Croaţia. Mai mult, mobilitatea tinerilor este printre cele mai scăzute din UE, în anul 2016 aproape două treimi dintre șomerii cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani fiind reticenți la schimbarea domiciliului pentru a-și găsi un loc de muncă, comparativ cu o medie de 50 la sută în cadrul UE. Mai simplu spus, preferă să stea pe banii părinților lor!
În acest context, dificultățile întâmpinate de companii în procesul de recrutare s-au acutizat – indicatorul de necorelare a pregătirii candidaților cu cea solicitată de angajatori a ajuns în 2017 la cel mai ridicat nivel al seriei istorice, iar 72 la sută dintre angajatori reclamă deficiențe în a găsi candidați, România ocupând locul 3 între cele 43 de state incluse în studiul Manpower privind deficitul de talente.
„Dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut și-a continuat parcursul ascendent în anul 2017 (+2 puncte procentuale, până la 14,8 la sută). Evoluția reflectă, pe de o parte, caracterul tensionat al condițiilor pe piața muncii, iar pe de altă parte, majorările salariale acordate în sectorul bugetar și ridicarea pragului minim de salarizare la 1 450 de lei (+16 la sută), cu impact mai ales la nivelul personalului necalificat”, spune BNR.
În plus, variația anuală a salariului brut aferent sectorului bugetar a crescut semnificativ, până la 25 la sută (+4 puncte procentuale), ilustrând majorările acordate în luna ianuarie personalului din învățământ, dar și cele din administrația publică, în lunile februarie și iulie 2017. Pentru al doilea an consecutiv, câștigul salarial brut din acest sector s-a plasat peste cel din mediul privat, ceea ce a antrenat – prin manifestarea unui efect de demonstrație – presiuni suplimentare în sensul majorării salariilor, dincolo de cele decurgând din caracterul deja tensionat al pieței muncii.
Sursa: economica.net
