Campania Națională de Informare și Educare: „Să învățăm să înțelegem eticheta!”

Campania Națională de Informare și Educare: „Să învățăm să înțelegem eticheta!”

Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România, înfiinţată în anul 1990), organizaţie de utilitate publică, membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat conţinutul a 155 de sosuri comercializate în marile structuri comerciale. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: „Să învățăm să înțelegem eticheta!”

Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familiile lor.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Experții APC au analizat conţinutul a 31 sosuri de maioneză, 33 sosuri de roşii, 20 sosuri de soia, 7 sosuri de usturoi şi 64 de alte tipuri de sosuri.

Sos de usturoi cu 1% usturoi deshidratat şi 7 substanţe chimice! Sos barbeque cu aromă de afumatură şi 10 linguriţe de zahăr! Sos pentru grătar cu aromă de fum şi 8 linguriţe de zahăr! Sos de peşte cu o pătrime sare! Sos de maioneză cu 11 aditivi alimentari! Un sfert din sosurile de maioneză analizate conţin câte 7 substanţe chimice! 8 din 10 sosuri de maioneză conţin între 5 şi 11 substanţe chimice! Sos de maioneză cu 0,1% praf de gălbenuş de ou! Gălbenuşul de ou din sosurile de maioneză nu depăşeşte 5%! 7 din 10 sosuri de maioneză conţin EDTA! Sos salată cu aromă de iaurt şi EDTA! Sos mexican cu aromă de fum şi extract de drojdie! Sos Taco Salsa cu soluţie de dezgheţat şosele! Sos de ciuperci cu extract de ciuperci, extract de legume şi arome! Sos ţigănesc cu zaharinat de sodiu, îndulcitor sintetic de 500 de ori mai dulce decât zahărul! Sos vânătoresc cu pulbere de praz! Sos cu aromă de hrean şi zaharinat de sodiu! Sos Andalouse cu aromă de ardei şi 1% praf de ou! Sos iute cu aromă de ardei iute şi conservanţi! Un sfert din sosurile de roşii nu conţin aditivi alimentari! 8 din 10 tipuri de ketchup sunt realizate din pastă de tomate!

Ketchup cu aromă de tomate, sucraloză şi conservanţi! Sos de roşii cu monoglutamat de sodiu şi sare de lămâie!

Jumătate din ketchup-urile/sosurile de roşii analizate conţin câte 2 tipuri de conservanţi! 2 din 10 tipuri de ketchup conţin câte 6 aditivi alimentari! Sosurile de soia sunt soluţii de saramură cu gust de soia!

Jumătate din sosurile de soia analizate conţin între 16,5% şi 22,3% sare! Sos de soia cu 10 linguriţe de zahăr! Sos de soia cu proteină hidrolizată din soia! Sos de soia cu 3 potenţiatori de gust şi aromă!

„Sosurile realizate după reţete tradiționale au foarte puține ingrediente în comun cu sosurile realizate în sistem industrial. Sosurile din comerţ, în marea lor majoritate, sunt realizate din apă, cantităţi infime de ingrediente naturale, uleiuri vegetale, extracte vegetale, proteine vegetale şi animale, amidonuri, acid citric, conservanți, coloranţi, EDTA și arome.Aromele sintetice sunt nelipsite din sosurile industriale, în cele mai multe cazuri, acestea apar menţionate pe etichetă cu denumirea generică de arome. Aromele artificiale nu sunt altceva decât un amestec de substanţe chimice folosite pentru a imprima produsului respectiv aroma ingredientului principal, care se foloseşte într-o cantitate infimă. Dintre aromele artificiale regăsite în sosurile analizate menţionăm: aromă de afumatură, aromă de fum, aromă de paprika, aromă de tomate, aromă de iaurt, aromă ardei iute etc. La majoritatea sosurilor industriale întâlnim şi ingrediente sub forma de extract, respectiv de pudră/praf, cum ar fi: extract de anșoa, extract de drojdie, extracte de legume, extract de ciuperci, praf de usturoi, pudră de paprika, praf de ceapă, pulbere de praz etc.Cei care încă mai au dubii în ceea ce priveşte impactul unor sosuri industriale asupra sănătăţii lor, ar trebui să găsească un răspuns la întrebarea despre cât de sănătos poate fi un sos pe eticheta căruia apare menţiunea „După deschidere se păstrează la frigider şi se consumă în maxim 3 luni”. Având în vedere compoziția predominant chimică a acestor produse nu recomand folosirea lor în alimentația destinată copiilor, femeilor însărcinate și a persoanelor cu probleme grave de sănătate. Alegerea unui anumit sos nu este un lucru aşa de greu, dacă încercăm să înţelegem importanţa acestuia pentru anumite feluri de mâncare. Sosurile pentru mâncăruri sunt precum“cireaşa de pe tort”!”,a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.

Dicționarele rețin că sosurile sunt preparate culinare lichide sau vâscoase, cel mai adesea condimentate, cu care se pregătesc sau cu care se servesc unele mâncăruri. Termenul ar veni din limba franceză (sauce= sos), derivat din latinescul salsa = sărat.În limba română încă se mai folosesc unele regionalisme pentru cuvântul sos: îngroșăluță, rântaș, mărtaș, terci etc., mulți din acești termeni făcând referire la anumite feluri de sos.

Rostul sosurilor este acela de a îmbunătăți aspectul și gustul mâncării, dar și de a face mai plăcută masticația și de a pune în valoare structura preparatului, toate acestea contribuind la împlinirea satisfacției promise de vederea unei farfurii organizată cu meșteșug și de adierea aromelor incitante din preajmă.
Sosurile care însoțesc mâncărurile la masă se servesc din sosieră, un vas stabil cu picior sau cu toartă însoțit de lingura de servire.

Prepararea sosurilor poate fi extrem de simplă (ca în cazul mujdeiului, de exemplu), dar și foarte laborioasă (ca în cazul unor sosuri simandicoase, pentru preparate rafinate și cosmopolite). Gurmanzii își au formule care mai de care mai secrete chiar și când este vorba de un mujdei.

Prepararea sosurilor se face la rece sau la cald. Pentru sosurile reci se folosesc componente care se servesc reci: apă, oțet, zeamă de lămâie, ulei, muștar preparat, condimente. Cărțile de bucătărie mai vechi arată că sosul cald se face din grăsime, făină, ceapă, la care se mai pot adăuga roșii (tomate) sau vin și, aproape totdeauna, condimente; pentru sosurile mâncărurilor cu carne, se adaugă zeamă de carne. Rețeta unui sos cosmopolit însă te poate intimida cu ingredientele de pe mai multe continente și cu o tehnologie care are darul să-l uimească și pe un cunoscător. În marile restaurante deja s-a consacrat specialitatea de sosier (chef-saucier).

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*