Rectificarea bugetară încalcă aproape toate regulile responsabilității fiscale

Rectificarea bugetară încalcă aproape toate regulile responsabilității fiscale

Rectificarea bugetară a fost prilejul unui șir lung de controverse. Întrebarea esențială este: sunt sau nu bani suficienți pentru plata pensiilor și salariilor bugetare? Guvernul, prin proiectul de rectificare a bugetului pentru anul 2018, oferă câteva răspunsuri. Astfel, bugetul asigurărilor sociale primește 852 de milioane de lei pentru plata pensiilor, administrațiile locale vor primi 916 milioane de lei pentru o așa-numită echilibrare a bugetelor, ceea ce, cu siguranță, înseamnă și o alocare pentru salarii, la care mai adăugăm 100 de milioane de lei pentru pensii și 100 de milioane de lei pentru salarii la Ministerul Afacerilor Interne. Deci, dacă adunăm, ajungem la sume de până la două miliarde de lei alocate pentru salarii și pensii. Ceea ce înseamnă că aproximativ două miliarde de lei lipsesc de la pensii și salarii.

Dincolo, însă, de controverse, există opinia oficială a Consiliului fiscal. În primul rând, Consiliul fiscal afirmă că niciuna din regulile fiscale prevăzute în legea responsabilității fiscale nu este respectată, cu o singură excepție, aceea a încadrării deficitului bugetar în cota de 3% din PIB.

Iată care sunt regulile care nu se respectă. Nivelul nominal al deficitului bugetar încalcă plafonul stabilit prin lege. Trebuie spus că, anual, alături de legea bugetului de stat se adoptă și o lege care aprobă plafoanele unor indicatori, precum deficitul bugetar, cheltuielile de personal, datoria publică sau garanțiile acordate de stat. Impunerea unor plafoane se face tocmai din rațiuni ce țin de responsabilitatea fiscală. De ani de zile, însă, plafoanele sunt ignorate de guverne printr-un șir nesfârșit de derogări. Nici actuala rectificare bugetară nu face excepție. Deficitul bugetar și deficitul bugetar primar au depășit deja plafoanele stabilite prin lege cu 1,1 miliarde lei.

În al doilea rând, cheltuielile de personal încalcă și ele plafoanele stabilite prin lege. Cheltuielile incluse în buget ajung la 86,2 miliarde lei, adică 9,1% din PIB, o depășire nominală a plafonului cu 5,1 miliarde lei și cu 0,2 puncte procentuale. În plus, legea responsabilității fiscale interzice majorarea cheltuielilor de personal cu ocazia rectificărilor bugetare. O regulă încălcată cu nonșalanță.

În fine, au fost depășite și plafoanele de cheltuieli ale bugetului general consolidat. Plafoanele bugetare impun rigurozitate în ceea ce privește planificarea și constituie o barieră în fața unor devieri bugetare majore. Însă regulile de responsabilitate impuse de lege sunt încălcate. Iar rezultatele se văd. Consiliul fiscal constată că structura cheltuielilor bugetului general consolidat s-a schimbat, în sensul că așa-numitele cheltuieli rigide au crescut. Cheltuielile rigide includ cheltuielile de personal și cele de asistență socială. Astfel, cheltuielile rigide au crescut în totalul cheltuielilor (exclusiv intrările din fonduri europene). Ceea ce înseamnă că bugetul este sensibil în fața unor eventuale șocuri. Adică, o scădere a veniturilor bugetare din diverse cauze sensibilizează bugetul de stat. Până acum, bugetul s-a echilibrat prin tăierea investițiilor publice, dar acest lucru se întâmplă într-o țară în care lipsa infrastructurii este considerată, de ani de zile, un factor de blocaj al economiei și al creșterii economice.

Bugetul a devenit sensibil la cheltuielile cu pensiile și salariile. Ele absorb o parte importantă din veniturile bugetare. Această situație trebuie să fie și un semnal de alarmă în cazul apariției unei încetiniri a economiei și, implicit, unei scăderi a veniturilor bugetare. Un astfel de moment pare astăzi foarte îndepărtat. Dar, nu trebuie să uităm că, uneori, situația economiei se poate schimba destul de rapid.

https://www.rfi.ro/economie

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*