La trei ani după tragedia COLECTIV,  doar parastase…

La trei ani după tragedia COLECTIV, doar parastase…

La trei ani de la tragedia din Colectiv, România nu mai are bancă de piele, copiii merg în continuare în şcoli fără autorizaţii de la pompieri, tinerii în cluburi care stau să se prăbuşească, spitalele sunt bântuite de aceleaşi infecţii mortale, iar în marile oraşe se construieşte haotic.

La 3 ani de la tragedia din Colectiv, soldată cu 64 de morţi şi aproape 200 de răniţi, vinovaţii pentru suferinţa uriaşă nu au fost încă pedepsiţi, în continuare mii de clădiri funcţionează fără autorizaţie de incendiu, iar spitalele româneşti sunt încă bântuite de infecţii. La fel de revoltător este că, după 3 ani, pe un geam al clădirii Pionierul, în care se afla Clubul Colectiv, tronează un anunţ scris pe o bucată de hârtie: „Acest spaţiu funcţionează fără autorizaţie de incendiu“.

Pericolul din spatele zidurilor

În ultimii trei ani, au fost emise peste 8.400 de avize şi autorizaţii la cluburi şi alte obiective cu aflux de persoane. Doar 117 obiective au fost închise de pompieri, iar alte aproape 350 şi-au suspendat activitatea. Este însă mult prea puţin, iar pericolul pândeşte în spatele zidurilor. De exemplu, în Centrul Istoric din Capitală, una dintre cele mai aglomerate zone din ţară, încă funcţionează localuri care nu au avize sau autorizaţii de securitate la incendiu. La toate astea se adaugă şi degradarea vizibilă a clădirilor. Culmea, inclusiv Poliţia Locală din Centrul Istoric funcţionează într-o clădire ale cărei balcoane sunt într-o stare avansată de degradare. Nici clădirile noi nu sunt lipsite de pericole. În continuare, unii dezvoltatori omit să obţină autorizaţiile de la pompieri. Viaţa locatarilor este pusă în pericol, aşa cum s-a întâmplat în cazul incendiului din sectorul 5, de la începutul lunii septembrie, care a transformat în scrum un bloc întreg. Legea nu este respectată De cealaltă parte, autorităţile se plâng că legea nu este respectată. Doar în acest an, au fost date amenzi în valoare de peste 320.000 de lei pentru nerespectarea legislaţiei privind securitatea la incendiu. Secretarul de stat în MAI Raed Arafat afirmă că evitarea unei noi tragedii de felul celei din clubul Colectiv depinde de administratorii şi patronii localurilor.

Sistemul sanitar, la pământ

Nici în sistemul sanitar românesc situaţia nu s-a îmbunătăţit. Dimpotrivă, spitalele colcăie în infecţii intraspitaliceşti. Iar asta o arată inclusiv ultimele statistici ale Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), conform căruia dacă în 2005 numărul infecţiilor dobândite în spitale era de 10.827, la nivelul anului 2017, numărul acestora aproape că s-a dublat. Asta şi pentru că medicii au fost încurajaţi să nu le mai ascundă sub preş. Cu toate acestea, autorităţile nu au luat niciun fel de măsuri concrete pentru a veni de hac infecţiilor nosocomiale. „Mie mi se pare că nu s-a schimbat nimic în bine. Dacă sunt schimbări, ele sunt în rău. Nu mai avem bancă de piele. S-a desfiinţat fără să ştim. Un mare ars fără bancă de piele e ca şi mort. Pentru că acela e bandajul care îl ţine în viaţă. Am impresia că mergem în regres în loc să învăţam ceva din tragedia asta”, a explicat, pentru „Adevărul”, Adina Apostol, supravieţuitoare a incendiului de la Colectiv. Tânăra încă merge în Belgia pentru a face operaţiile necesare, tratamentul său fiind asigurat de stat până în 2018. Este uimită de condiţiile de acolo şi spune că nu ştie dacă cele 11 paturi destinate marilor arşi, de la noi din ţară, ar fi conforme, chiar dacă ele arată bine. „O cameră de terapie intensivă de mari arşi este foarte curată. Apoi, pe mine mă puneau într-o cadă care era prevăzută cu un fel de targă şi aşa mă spălau, iar apa curgea în cadă, nu rămânea nimic pe tine”, a completat Adina Apostol.
(adev.ro/phdb2d)

Tergiversări în instanţă

Procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă au trimis în instanţă dosarul Colectiv încă din aprilie 2016. Cu toate acestea, judecata acestui proces este departe de a se finaliza. Fostul edil al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, patronii Colectiv şi ai firmei de artificii şi pompierii care nu şi-au îndeplinit sarcinile de autorizare a clubului vor fi judecaţi într-un singur dosar, aflat la Tribunalul Bucureşti. Procesul a început pe fond abia în mai 2017, însă a fost amânat de mai multe ori din motive procedurale. În iulie 2018, judecătorul Valeriu Mihai Terceanu care avea dosarul pe rol, s-a pensionat, aşa că procesul s-a reluat aproape de la zero. Procurorii continuă cercetările într-un dosar disjuns, faţă de artificierul Marian Moise, pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală. Ancheta în cazul său a început mai târziu pentru că acesta a fost rănit în urma incendiului.

Banca de piele închisă!

Banca de piele din România nu mai există, la 3 ani de la tragedia din Colectiv. Banca de piele a activat 22 de ani până când a fost închisă de autorități. Conform digi24.ro, închiderea băncii de piele din România a fost ținută în mare secret de 8 luni. Aici se depozitau și conservau pansamentele biologice pentru marii arși. Pentru victimele din Colectiv, 30 octombrie 2015, banca a fost vitală.
Autoritățile susțin că au programe pentru arși cu fonduri alocate pentru construirea de centre noi.

Promisiuni…

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, luni, pentru Mediafax, în contextul în care marţi se împlinesc 3 ani de la Colectiv, că în România există acum 11 paturi pentru marii arşi, iar în cazul unei tragedii precum cea din clubul bucureştean, autorităţile ar apela la ajutor extern.

„Pentru marii arşi avem în acest moment 11 paturi. România nu are capacitatea de a trata un număr atât de mare de răniţi (precum cel din clubul Colectiv -n.r.), ca de altfel nicio ţară din Europa. Am apela la ajutor extern, dar este de dorit să nu se mai întâmple”, a declarat, pentru Mediafax, Sorina Pintea.

Solicitat să comenteze care e situaţia celor patru centre mari pentru arşi, ministrul Sănătăţii a precizat că stadiul este cel al semnării contractelor pentru studiile de fezabilitate şi proiectare.

„Printr-un program al Băncii Mondiale, România trebuia să construiască şi trebuie să construiască 4 centre de mari arşi la Timişoara, Târgu Mureş şi două în Bucureşti. În data de 6 august 2018 s-a semnat contractul pentru studiu de fezabilitate şi proiectare. Sunt în acest moment în această fază”, a completat Pintea.

…și parastase

Pe 30 octombrie 2018, la trei ani de la incendiul din clubul bucureștean Colectiv, în apropierea locului tragediei vor fi săvârșite două slujbe de pomenire pentru cei 64 de tineri care au trecut la Domnul.

Primul parastas va fi săvârșit la biserica Sfântul Nicolae – Broșteni (str. Cuza Vodă, nr. 77-79, sector 4), începând de la ora 10.00. Slujba va fi precedată de Sfânta Liturghie, care va începe de la ora 08.00. Dacă vremea va permite, pomenirea va fi săvârșită în curtea bisericii, în fața monumentului funerar ridicat de Arhiepiscopia Bucureștilor, pentru veșnica pomenire a celor decedați.

Biserica Sfântul Nicolae – Broșteni este cel mai apropiat lăcaș de cult creștin ortodox față de locul tragediei, motiv pentru care Arhiepiscopia Bucureștilor a ridicat aici un monument funerar în anul 2017.

Al doilea parastas va fi săvârșit, începând de la orele 11.00, în Piața Bucur, în imediata apropiere a locului tragediei.

Pe 30 octombrie 2016, în urma incendiului din clubul bucureștean Colectiv, au murit 64 de tineri, fie direct în incendiu, fie în urma rănilor și afecțiunilor medicale apărute ulterior.

surse: mediafax, ziare.ro, adevărul.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*