Mărturii despre istorie şi presă, la Dej

Mărturii despre istorie şi presă, la Dej

Sfârşit de toamnă pe malurile Someşului. La Dej. Soarele a apărut cu modestie peste dealuri storcând clorofila din frunze şi picurând galben de miere peste fire. 60 de elevi din municipiul Dej au avut parte de o experienţă cu totul deosebită alături de nume cunoscute din presa locală clujeană şi cea naţională. Tinerii au putut afla ce înseamnă meseria de jurnalist, care sunt provocările acestei profesii, ce înseamnă independenţa mass-media, dar şi despre cum se făcea presă înainte de 1989. Totodată, elevii au putut viziona filmul documentar ‚’Mărturii despre 1 decembrie 1918’’ realizat de dr. Silvia Pintea.

Întâlnirea elevilor dejeni cu jurnaliştii clujeni a avut loc, joi, la Muzeul de Istorie din Dej şi s-a înscris în cadrul unei proiect al Filialei Cluj 1991 a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România menit să-i ajute pe cei tineri să înţeleagă cât de important este să ai acces la o informaţie corectă şi ce presupune să fii echidistant în meseria de gazetar. Totodată, prin proiecţia filmului documentar despre Marea Unire, UZPR Cluj a dorit să contribuie la marcarea Centenarului.

La eveniment au luat parte elevi ai Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu’’, ai Liceului Teoretic „Papiu Ilarian’’ şi ai Grupului Şcolar „Constantin Brâncuş’’ iar Filiala Cluj a UZPR a fost reprezentată de gazetari cu o vastă experienţă în presă care activează la instituţii media precum Făclia de Cluj, Studioul Teritorial Cluj al TVR şi Radio Cluj.

Acţiunea a debutat cu proiecţia filmului documentar „Mărturii despre 1 Decembrie 1918’’ realizat de cunoscuta jurnalistă clujeană de televiziune Silvia Pintea. Pe parcursul a 50 de minute, elevii au putut urmări mărturii despre patru mari personalităţi române implicate în actul Unirii de la 1918. Este vorba despre episcopul Iuliu Hossu, Alexandru Vaida Voevod, Victor Deleu şi Samoilă Mârza, cunoscut ca fotograful Adunării de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918. „Acest film documentar au fost realizat pe baza unor mărturii ale celor care au intrat în contact cu cele patru personalităţi. De exemplu, despre Iuliu Hossu a vorbit părintele Prunduş, care a fost secretarul lui Iuliu Hossu înainte de 1948, despre Alexandru Vaida Voevod a vorbit Mircea Vaida Voevod, nepotul omului politic de la 1918, iar despre Samoilă Mârza a vorbit cumnata acestuia şi directorul Muzeului Unirii din Alba Iulia, unde se păstrează aparatul cu care s-au făcut pozele de la 1 decembrie 1918. Despre Victor Deleu a vorbit fiul acestuia, Ovidiu Deleu. Vreau să vă spun că acest film a fost realizat pe baza unor mărturii orale iar aceste mărturii au fost validate de documente scrise’’, le-a spus Silvia Pintea tinerilor care au asistat la proiecţia filmului documentar.

La rândul său, Constantin Albinetz, directorul Muzeului din Dej a ţinut să le precizeze tinerilor că mărturiile prezentate în filmul jurnalistei Silvia Pintea sunt extrem de importante din punct de vedere istoric. „Istoria recentă se poate recupera prin mărturii istorice, prin interviuri. Bunicii voştri au fost martorii unor evenimente importante în epoca comunistă iar de la ei puteţi afla lucruri deosebite despre evoluţia societăţii. Rolul istoricului este de a se apropia cât mai mult de adevăr. A fost o perioadă când adevărul istoric a fost ocultat, adică a fost ascuns. Doamna Pintea a dat colbul la o parte şi a ajuns la istoria adevărată pentru că oamenii care au făcut Unirea de la 1918 au avut de suferit în închisorile comuniste. Iuliu Maniu, unul dintre părinţii fondatori ai naţiunii române a fost omorât în închisorile comuniste şi nici azi nu se ştie unde îi este mormântul’’, a explicat Constantin Albinetz.

După acest moment, elevii dejeni au asistat la o adevărată lecţie deschisă despre ce înseamnă secretele meseriei de jurnalist oferită de membrii Filialei Cluj 1991 a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.

Una dintre temele faţă de care tinerii au manifestat interes a fost cea legată de independenţa mass media, cât de echidistant poate fi un jurnalist, dar şi despre ce a însemnat cenzura înainte şi după 1989.
Cunoscutul om de radio Teodor Mateescu a ţinut să le spună tinerilor că pe lângă cenzură, ceea ce afectează independenţa presei şi echidistanţa jurnalistului este autocenzura. „Noi cei care am traversat o perioadă dintr-un mileniu în altul, dintr-un regim în altul, dintr-un secol în altul ştim ce este cenzura, dar mai puţin ştim ce este autocenzura. A funcţionat înainte de 1989 cenzura însă acum autocenzura nu face parte din repertoriul nostru de moralitate’’, a punctat omul de radio. Teodor Mateescu le-a dezvăluit elevilor că una dintre cele mai mari satisfacţii pe care le-a avut pe parcursul celor 40 de ani de activitate în radio a fost în anul 1989 când un fost deţinut politic a ţinut să-i mulţumească pentru transmisiunile sportive pe care le făcea la postul naţional de radio. „Înainte de 1989, aflându-mă într-o fabrică din Cluj pentru un reportaj, am remarcat insistenţa unui personaj. Era vorba despre un fost puşcăriaş din închisorile comuniste care dorea să-mi mulţumească pentru transmisiunile sportive pe care le-am făcut în acea perioadă. Înainte de 1989, în fiecare duminică după amiază, se transmiteau meciurile de fotbal iar pentru acest om şi colegii săi de celulă, cele mai frumoase momente erau când ascultau transmisunile de radio cu meciurile susţinute de Universitatea Cluj. Pur şi simplu m-am simţit că am făcut ceva pentru un om’’, a mărturisit Teodor Mateescu.

Redactorul şef al cotidianului Făclia de Cluj, dr. Radu Vida a remarcat faptul că presa este supusă permanent unor presiuni venite din partea societăţii, a factorului politic. Iar pe lângă acestea, a arătat că principala presiune asupra presei este cea de natură financiară. „La presiunea publicului putem să renunţăm, de politicieni putem să nu ne pese dar când e vorba de bani nu!. Acolo intervine compromisul. Asta nu înseamnă că atunci când veţi citi un ziar veţi găsi ştiri false, dar veţi găsi omisiuni şi cuvinte care vă vor duce pe cărări ciudate’’, a spus redactorul şef al cotidianului Făclia de Cluj. Gazetarul clujean a explicat că, în opinia sa, cea mai importantă informaţie este cea obţinută din „lectura adevărată’’, îndemnându-i pe aceştia să se documenteze cât mai mult, din astfel de surse.

Silvia Pintea le-a povestit elevilor că înainte de 1989 a avut o experienţă neplăcută din cauza unui reportaj în care a amintit faptul că biserica dintr-o localitate poate fi un punct de reper şi ajunge dintr-un loc în altul. „M-am trezit că mi se reproşează că nu e bun materialul deoarece am amintit de biserică, lucru care a dus la blocarea difuzării acestuia pe post’’, a spus Pintea. Jurnalista a precizat că, în prezent, cenzura e generată de diverşi factori.
„Preşedinţii şi directorii de radio şi televiziune sunt numiţi conform algoritmului politic. Bineînţeles că aceştia susţin interesele de partid pe care le reprezintă. După 1989, mie, niciodată, nu mi s-a scos o emisiune de pe post însă la următoarea schimbare de grilă de programe mi se schimba tema emisiunii. Spre exemplu, odată făceam emisiuni teatrale iar după ce m-am certat cu directorul, la următoarea schimbare de grilă de programe, am fost trimisă să fac emisiuni de gătit. Cu alte cuvinte, m-a trimis la cratiţă. Deci, există mijloace ca să fii constrâns ca ziarist. Nu ţi se spune să nu vorbeşti rău de cineva, însă, văzând ce se întâmplă nu spui ceea ce ar trebui să spui. Adică îţi aperi pielea’’, a conchis Pintea.

Florin Pruteanu, jurnalist în cadrul Postului Teritorial de Radio Cluj, a ţinut să le spună elevilor că e foarte important să facă diferenţa între independenţa presei şi echidistanţa presei. „Presa este independentă total, adică poţi să scrii despre oricine, despre orice. Asta nu înseamnă că eşti şi echidistant. Aici vine educaţia fiecăruia şi aş face o scurtă legătură cu istoria. Cunoscând istoria curentă, vă puteţi da seama care dintre ştiri sunt adevărate. Presa este liberă în ţara asta şi se poate scrie orice. Vedeţi acest lucru urmărind canalele de televiziune şi citind pe facebook. Deci, este important ca presa să fie echidistantă’’, a spus Florin Pruteanu.

La final, Cristian Focşanu, preşedintele Filialei Cluj 1991 a UZPR i-a mulţumit directorului Muzeului de Istorie din Dej, Constantin Albinetz pentru că a făcut posibilă întâlnirea dintre liceeni, oameni de diferite categorii şi jurnaliştii clujeni, precizând că organizaţia pe care o conduce este deschisă să deruleze astfel de acţiuni şi cu alte ocazii.

La rândul său, viceprimarul municipiului Dej, Teodora Muncelean a salutat iniţiativa jurnaliştilor clujeni, precizând că, mai mult ca sigur, pentru elevii dejeni această experienţă a fost una specială şi educativă. Sfârşit de toamnă pe malurile Someşului. Atmosferă de reprezentaţie. Feţele oamenilor sunt în concordanţă cu această atmosferă.

Publicul a întrebat. Iar jurnaliştii nu s-au risipit în detalii. Ci au scos din tolba amintirilor vremurile contorsionate din timpul filmului cât şi greutăţile şi frumuseţile vieţii de dincolo de cuvinte.
***
Acţiunea Filialei Cluj 1991 a UZPR la Dej s-a putut realiza cu sprijinul directorului Companiei de Transport Cluj, ing. Liviu Neag.

http://ziarulfaclia.ro/filiala-cluj-1991-a-uzpr-marturii-despre-istorie-si-presa/

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*