BNR a constatat că unul din patru români apţi de muncă a plecat  în străinătate

BNR a constatat că unul din patru români apţi de muncă a plecat în străinătate

Demografia, disciplina scăzută de plată în economie şi nivelul scăzut al intermedierii financiare sunt principalele vulnerabilităţi structurale ale României, arată „Hartă a vulnerabilităţilor structurale ale României”, realizată și prezentată de Banca Naţională a României (BNR).

„Pentru prima oară într-un raport de stabilitate am inclus şi o Hartă a Vulnerabilităţilor structurale, diferenţa mare între risc sistemic şi vulnerabilitate structurală fiind aceea că riscurile pot fi atenuate, abordate, relativ pe termen scurt şi mediu, prin politici adecvate, în timp ce vulnerabilităţile structurale sunt de durată, pe termen lung şi pentru rezolvarea lor este nevoie de politici structurale. Aceste trei vulnerabilităţi cu care ne vom mai întâlni, cu siguranţă, şi în următoarele rapoarte sunt: problema demografică, disciplina scăzută de plată în economie şi nivelul scăzut al intermedierii financiare”, a afirmat Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al BNR, luni, la prezentarea „Raportului asupra stabilităţii financiare”, ediţia decembrie 2018, Anul III (XIV), nr. 6 (16).

Problema demografică este cauzată de sporul natural al populaţiei, care este negativ începând din 1991 şi care anul trecut a fost de -3,1 la mie, şi de emigraţie.

„Emigraţia a cunoscut valori deosebit de ridicate în ultimii 15 ani: total români plecaţi în străinătate, ca pondere în total populaţie, 14%, şi total români plecaţi în străinătate, ca pondere în total forţă de muncă rămasă în ţară, 36,6%. Asta înseamnă că, dacă i-am adăuga la forţa de muncă din ţară, asta înseamnă că, practic, unul din patru români apţi de muncă a plecat din ţară să muncească în străinătate şi raportul faţă de cei rămaşi este de unul la trei”, a detaliat Voinea.

Mugur Isărescu a subliniat că aceasta este o problemă structurală, deoarece s-a dezvoltat în timp. „Nu poate fi rezolvată de azi pe mâine, dar poate fi privită şi din perspectiva faptului că există un potenţial de creştere a înzestrării cu forţă de muncă, în cazul în care o parte din această emigraţie s-ar întoarce”, a punctat Voinea.

Cea de-a doua vulnerabilitate structurală include riscurile din bilanţul firmelor.

„Este o temă pe care o menţionăm de mai mult timp. Domnul prim-viceguvernator (n.red. – Florin) Georescu o menţionează şi de mai mult timp. Câteva cifre: companii cu capitaluri proprii sub limita reglementată reprezintă 40% din totalul companiilor din România; companii cu capitaluri negative 39%; ele nu se adună, pentru că unele se găsesc în mai multe astfel de categorii; companii cu cifra de afaceri egală cu zero 24%, una din patru; companii cu numărul de salariaţi egal cu zero 41%; companii care cumulează cele trei situaţii atipice – capitaluri proprii negative, cifră de afaceri zero şi număr de salariaţi zero, 14%. Este una dintre problemele care trebuie rezolvate înainte de intrarea în zona euro”, a subliniat Voinea.

Nivelul intermedierii financiare scăzut este dat de ponderea activelor bancare în PIB, de 49%, sub ponderea ţărilor din regiune, iar media europeană este de cinci ori mai mare.

Ponderea scăzută a activelor bancare în PIB poate fi interpretată şi ca un potenţial de creditare neutilizat, mai ales în ceea ce priveşte companiile, potrivit lui Voinea.

„Principalele sectoare care ar putea accesa mai multe credite sunt industria şi utilităţile”, a mai spus Voinea.

Structura capitalului acestor companii este reprezentată de 80% firmele cu capital privat și de 20% cu capital de stat, care au un grad de îndatorare scăzut, sunt profitabile şi orientate spre export.

bnr.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*