Avalanşă de contestaţii la modificările fiscale anunţate de Guvern

Avalanşă de contestaţii la modificările fiscale anunţate de Guvern

Modificările fiscale anunţate de ministrul Eugen Teodorovici au provocat un val de critici atât din partea mai multor organizaţii si asociaţii profesionale, cît şi a numeroşi analişti economici.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat marţi că Executivul propune ca, de la 1 ianuarie 2019, să se aplice instituţiilor financiar-bancare o taxă denumită ”taxa pe lăcomie”, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare. Executivul mai are în vedere plafonarea preţului la gazele naturale din producţia internă la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani, până în februarie 2022, dar şi scăderea comisionului de administrare pentru Pilonul II de pensii de la 2,5% la 1% şi retragerea unei persoane de la un fond de pensii, după minimum cinci ani de participare. Potrivit proiectului de act normativ, contribuţia bănească percepută de la operatori economici care desfăşoară activităţi în domeniul energiei electrice şi termice va fi de 3% din cifra de afaceri realizată de aceştia.

Asociaţia Analiştilor Financiari Bancari din România (AAFBR) consideră că taxarea activelor sectorului bancar în functie de nivelul ROBOR este o masură nejustificată economic si raţional, cu efecte puternic negative în economie. AAFBR apreciază că atât consumatorul roman, cât şi companiile active din România, nu sunt sprijinite de aceasta masură, deoarece condiţiile de finanţare se vor înăspri, iar costurile adiţionale se pot transfera parţial către consumatorul final. De asemenera, AAFBR a atras atenţia că impactul acestor măsuri asupra bursei locale este negativ, astfel că indicele BET, al celor mai lichide actiuni de la BVB, se deprecia în miercuri, jurul orei 13,30 ,cu circa 11% faţă de ziua anterioară, în timp ce acţiunile marilor bănci pierdeau din valoare între 15%-17% faţă de închiderea din ziua precedentă.

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, afirmă că „Nivelul ROBOR e imputabil întregii țări, fapt cert. Ce e ROBOR? O dobândă medie la care băncile se împrumută între ele. (…) Dar nu înțeleg ideea cu taxa de lăcomie, cred că aici e nevoie de reflecţie filosofică mai adâncă pentru că nu știu despre a cui lăcomie e vorba. Băncile dacă și-ar stabili singure ROBOR atunci ar veni stat și să spună așa: ți-ai stabilit un ROBOR foarte sus, ești lacomă și pentru asta eu stat sunt îndreptăţit prin constituţie și legile țării să te taxez, dar nu e așa”. El a apreciat că în final, tot statul va fi cel care va pierde, iar cei care vor avea de pierdut în mod direct vor fi cei care se împrumută la bănci.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) consideră că măsurile fiscal-bugetare anunţate cu câteva zile înainte de sfârşitul anului şi cu un impact semnificativ asupra întregii economii sunt inacceptabile, solicită Guvernului României să nu adopte această Ordonanţă de Urgenţă şi să permită un spaţiu pentru dezbaterea publică. Reprezentanţii Coaliţiei consideră că unele dintre aceste măsuri „par a fi lipsite de logică”, aşa cum este propunerea de impozitare a băncilor în funcţie de nivelul ROBOR care este un indicator al pieţei şi nicidecum unul stabilit în mod anticoncurenţial de către instituţiile de credit, iar altele „par a fi lipsite de viziune, cum sunt modificările la Pilonul 2 care riscă să distrugă acest sistem esenţial de economisire la scurt timp după ce Guvernul a anunţat creşteri ale pensiilor publice care vor pune o presiune masiva pe bugetul public al României în anii următori”.

Martin Moise, vicepreşedintele Organizaţiei Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) a declarat că introducerea unei contribuţii de 3% din cifra de afaceri pentru companiile din energie va declanşa o criză în sectorul energetic, iar banii colectaţi nu se vor duce în bugetul statului, ci în cel al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei. El capreciază că, pentru piaţa de energie, acest lucru va echivala cu declanşarea unei crize şi că, în final, toate aceste taxe în plus vor duce la scumpirea energiei.

Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) a apreciat că introducerea unui impozit pe cifra de afaceri ar duce la falimentul multor companii energetice, ceea ce va afecta securitatea energetică şi economia României. ACUE a explicat că furnizarea de energie este o activitate bazată pe marje mici de profitabilitate, introducerea unui impozit pe cifra de afaceri ar însemna ca furnizorii şi traderii de energie să fie expuşi riscului de a rămâne fără lichidităţi, ceea ce i-ar obliga să îşi întrerupă activitatea de vânzare a energiei electrice, a gazelor naturale şi a agentului termic.

Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) consideră că toţi furnizorii români de energie vor dispărea din piaţă, dacă vor fi obligaţi să plătească un impozit de 3% din cifra de afaceri, şi doar cei susţinuţi de multinaţionale vor putea supravieţui.
„Impactul este dezastruos. Toţi furnizorii români, mici, vor intra în faliment şi vor putea supravieţui doar cei mari, care fac parte din multinaţionale. Concurenţa va dispărea şi preţul va creşte”, a spus Lungu. El apreciază că, în final, consumatorii vor fi cei care vor suporta toate aceste taxe, care se vor reflecta în preţul energiei.

Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) consideră că măsurile propuse de proiectul de OUG pentru Pilonul II de pensii private desfiinţează de facto acest sistem de economisire a populaţiei pentru vârsta pensionării, cu efecte devastatoare asupra veniturilor viitoare ale românilor, asupra pieţei de capital, întregului sector financiar şi economiei româneşti în ansamblul ei. Conform APAPR, renunţând la Pilonul II românii vor pierde dreptul de a lăsa moştenire banii economisiţi pentru pensie. În acelaşi timp pentru mai bine de 50% dintre români Pilonul II reprezintă singura sursă de economisire. Odată cu intrarea în vigoare a măsurilor, aceste economii vor dispărea, cei mai mulţi dintre români fiind puternic tentaţi să se îndrepte către un consum imediat. APAPR susţine că măsurile compromit promovarea Bursei de Valori Bucureşti (BVB) la statutul de piaţă emergentă, ceea ce ar fi însemnat un avantaj semnificativ pentru economia României.

Reprezentanţii Comisiei Europene au arătat anterior, în Raportul privind recomandările specifice de ţară pentru 2018, că reducerea contribuţiilor la Pilonul II de pensii de la 5,1% la 3,75% din salariile brute începând cu anul 2018 diminuează, pe termen scurt, îngrijorările fiscale, însă ar putea avea implicaţii negative pentru dezvoltarea pieţelor de capital. Cota de contribuţie virată Pilonului II trebuia să crească treptat la 6% din salariul brut.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că ordonanţa de urgenţă anunţată de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, care „introduce noi taxe şi impozite”, vine cu idei „nemaiauzite” şi „aruncă în haos economia”. El a făcut apel la guvernanţi „să se răzgândească în privinţa aceste ordonanţe”.

ziarulfaclia.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*