2018 – „un an politic zbuciumat, dar la scară redusă faţă de ceea ce vom vedea anul viitor”

2018 – „un an politic zbuciumat, dar la scară redusă faţă de ceea ce vom vedea anul viitor”

Anul 2018 a început în forţă pe scena politică din România, cu o schimbare de guvern. Social democraţii s-au întrecut în certuri interne, înlocuiri de miniştri, remanieri, în timp ce opoziţia “s-a făcut că lucrează”, prin depunerea a două moţiuni de cenzură, cu final aşteptat.

2018 a însemnat totodată proteste în ţară şi la Cluj-Napoca, în continuarea celor de anul trecut. Oamenii au ieşit în stradă în apărarea legilor justiţiei şi au cerut în repetate rânduri demisia Guvernului. Tot anul acesta, am auzit gafă după gafă a premierului Viorica Dăncilă, iar prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, ne-a sfătuit, aflat în vizită în România, “să nu alergăm în direcţia greşită”.

Început de an, guvern nou. Sfârşit de an, remaniere.

Anul a început cu schimbarea Cabinetului Tudose care şi-a desfăşurat activitatea până în 16 ianuarie 2018, Guvernul Dăncilă fiind investit două săptămâni mai târziu. Mai mulţi miniştri au fost înlocuiţi de atunci, remanierea “de graţie” fiind dată luna trecută. În urma acesteia, potrivit unor analişti politici, nu ne-am ales cu specialişti, ci doar au revenit figuri din vechile guverne.

“Remanierea Guvernului nu a înlăturat îngrijorările cu privire la capacitatea României de a duce mandatul la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene într-o situaţie foarte bine închegată. Au revenit unele figuri din vechile guverne, dar nu avem asigurări majore că situaţia va fi foarte bine gestionată anul viitor. Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene înseamnă foarte multe chestiuni tehnice. Dar pe lângă acestea trebuie să existe şi specialişti care să poată gestiona situaţia. Or am văzut că încă lipsesc specialişti recunoscuţi la nivel naţional, cel puţin de la nivelul Guvernului”, consideră analistul politic clujean Mihnea Stoica.

Război între palate

Conflictul dintre palate a fost un alt episod care a slăbit scena politică românească în 2018 şi care a avut ecou la nivel internaţional. Preşedintele Klaus Iohannis a cerut demisia premierului, a doua oară insistent şi imperios, după ce Finanţele au publicat raportul privind execuţia bugetară pe primul trimestru din 2018, iar cifrele au arătat probleme mari la toate capitolele.

Şeful statului a luat atunci rând pe rând datele economice, arătând că, deşi România a înregistrat o creştere economică foarte mare, aceasta nu se regăseşte în veniturile populaţiei sau în cele ale bugetului de stat.

În opinia lui Mihnea Stoica, în 2018 am asistat la o continuare a telenovelizării politicii din România: “2018 a fost o continuare a telenovelizării politicii româneşti, pentru că am asistat la o continuă schimbare de situaţii, o lipsă de coerenţă, părea un joc între cele două palate Victoria şi Cotroceni, dar pe de altă parte, nici unul nici celălalt nu a reputat o victorie clară”.

Moţiuni de cenzură cu final aşteptat

Pe parcursul unui an, Opoziţia a depus două moţiuni de cenzură, însă fără miză. Ultima, intitulată „Ajunge! Guvernul Dragnea – Dăncilă, ruşinea României!”, iniţiată de PNL, USR şi PMP, a fost depusă în Parlament săptămâna trecută şi respinsă fără surprize de plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului.

De asemenea, şi în 27 iunie, plenul reunit al Parlamentului a respins moţiunea de cenzură a Opoziţiei împotriva Guvernului Dăncilă. Parlamentarii PSD-ALDE au fost prezenţi în sală, pentru a asigura cvorumul la moţiune, dar nu au votat. Moţiunea de cenzură, intitulată „Demiterea Guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgenţă naţională!”, a fost iniţiată atunci de PNL şi susţinută de USR şi PMP.

“Moţiunile de cenzură nu au fost decât nişte exerciţii destul de puţin fericte, din punct de vedere politic pentru că nu au suscitat niciun fel de interes din partea opiniei publice, în primul rând. În al doilea rând, pentru că nu au ajutat deloc şi în niciun sens dezbaterea politică”, mai spune Mihnea Stoica.

Proteste la Cluj-Napoca şi în ţară

Anul 2018 a fost marcat şi de proteste, ajungându-se din păcate, în capitală, la violenţe, fapt pentru care Comisia Europeană ne-a criticat dur.

“A fost un an în care conflictul politic a ieşit în stradă pentru că am văzut, pe de o parte, proteste foarte violente din partea celor care sunt împotriva guvernului, dar şi o flexare a muşchilor coaliţiei guvernamentale care a avut acea întrunire la Bucureşti cu toţi susţinătorii, pentru a demonstra faptul că există susţinere populară şi cu privire la iniţiativele lor. S-a dovedit în acelaşi timp faptul că ieşirea în stradă a politicii nu mai are efectele pe care le-a avut în 2017, când protestele masive au reuşit să oprească o ordonanţă de urgenţă. Mai nou, comunicarea politică trebuie să se facă prin alte mijloace, ieşitul în stradă nu mai miră foarte mult şi nu mai funcţionează”, consideră Mihnea Stoica.

Un an “zbuciumat”, “umilitor, de paralizie”

Ce urmează? A fost un an politic zbuciumat, dar greul abia acum începe, mai spune Mihnea Stoica: “A fost un an în care conflictul politic s-a acutizat foarte mult. Au fost aduse, luate ostatice în competiţia politică şi diferite instituţii. A fost un an zbuciumat, dar cred că la scară redusă faţă de ceea ce vom vedea anul viitor. Şi este cu atât mai periculoasă povestea aceasta politică, cu cât deţinem şi preşedinţia Consiliului UE. Mi-e teamă ca mandatul acesta să nu fie dus în derizoriu de conflictele politice. Până la un punct, cel puţin, sunt normale în orice ţară, dar cu atât mai mult vor avea un efect mai important cu cât deţinem această preşedinţie”.

În acelaşi timp, în opinia analistului politic Radu Albu-Comănescu, 2018 a fost un an umilitor, de paralizie.

“A fost un an în care am văzut cel mai clar şi mai limpede că ţara poate fi confiscată de un grup mic de indivizi, care se serveşte de instituţiile de stat pentru o agendă personală care include, în cazul lor, distorsiuni ale legislaţiei pentru salvarea propriilor poziţii.

Elementul cel mai important din acest an este agenda juridică a echipei PSD-ALDE care a fost dusă până la capăt, până la paralizarea DNA, prin scoaterea doamnei Laura Codruţa Kovesi din poziţie funcţională, cu permanenta ameninţare a unei suspendări în privinţa preşedintelui Klaus Iohannis. Dacă lumea se întreabă de ce Klaus Iohannis nu acţionează cu mai multă forţă este pentru că, cu majoritatea care există în Parlament şi constituţional, el poate fi foarte uşor suspendat.

În al doilea rând, au mai fost măsurile luate în sectorul economic, care atestă pierderea direcţiei în guvernanţa economică. Este foarte clar, în acest moment că deficitele şi derapajele sunt suficient de mari încât să alerteze guvernul care încearcă să găsească soluţii şi le găseşte, dar şi cu o nuanţare ideologică, pentru că acţiunile sunt toate însoţite de un parcurs ideologic, o frazeologie direcţionată împotriva corporaţiilor, împotriva UE sau Occidentului. Este un an care trebuia să pregătească 2019 şi 2020. Vor fi alegeri! În opinia mea, cea mai tenace chestiune pe agendă a fost în acest an deformarea statului de drept”, spune Radu Albu-Comănescu.

“La Cluj, anul 2018 nu a însemnat multe, cu excepţia-în plan administrativ- a aparentului succes al Alianţei Vestului, care este o mişcare strategică şi totodată de avertizare a guvernului. Din punctul meu de vedere, Alianţa Vestului este în acest moment cel mai marcant lucru care s-a întâmplat. În rest, Clujul, la capitolul partide politice nu a dat semne că se trezeşte. Mă gândesc acum dacă nu cumva în noul PNL Emil Boc nu ar reprezenta o anumită opţiune, este o figură vizibilă, dar nu ştim dacă domnul Emil Boc are neapărat chef să se implice într-o campanie de acest gen. Cred că este puţin posibil pentru că PNL era bine raliat în spatele lui Iohannis”. (Radu Albu-Comănescu)

“Dacian Cioloş a ales să îşi lanseze partidul tocmai la Cluj şi am văzut că şi culoarea siglei se potriveşte cu contextul. Portocaliul ne aduce aminte de PDL, care a avut succes în Cluj.

De asemenea, protestele de la Cluj au demonstrat că acest oraş e dinamic, vibrează la mişcările seismice din punct de vedere politic de la Bucureşti, dar pe de altă parte nu am văzut manifestări spectaculoase de natură politică venind dinspre Cluj.

Nu există reprezentanţi ai Clujului care să modeleze politica la Bucureşti. Dacă până recent eram obişnuiţi să vedem figuri relativ cunoscute la Bucureşti, în ultima perioadă Clujul a fost marginalizat de la decizia politică, a fost vizibil tocmai prin lipsă. (Mihnea Stoica)

“Anul politic 2018 a fost un preambul al anului electoral 2019 şi, din păcate, a existat un eşec al dezbaterii despre cea mai importantă temă a lui 2019 şi anume mandatul la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene”. (Mihnea Stoica)

Anca M. Colibăşanu/ziarulfaclia.ro

foto: loon.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*