Rețetă veche:  rotogoale de berbec!

Rețetă veche: rotogoale de berbec!

Din bucătăria românească au dispărut numeroase preparate tradiţionale foarte vechi. Multe dintre acestea erau mâncăruri ciudate, dar cu o importanţă ritualică aparte, puţin cunoscută astăzi.

Bucătăria tradiţională românească este definită astăzi de preparate precum sarmalele, borşurile, mămăliga şi celebrii mititei. Fie într-o zonă de confluenţe culturale, etnice şi automat culinare, România are o tradiţie culinară care mixează influenţe din mai multe zone, fie orientale, fie vestice.

Sunt însă preparate culinare ritualice, legate de evenimente aparte din viaţa românului de altădată care astăzi sunt fie pe cale de dispariţie, fie cunoscute doar în anumite regiuni. Diferiţi cercetători sau pasionaţi de bucătăria trecutului, au păstrat acele reţete aparte din tradiţia culinară românească cu sau fără influenţe.

Până în epoca modernă şi chiar mult timp după aceea, satul românesc a fost marcat de superstiţii şi obiceiuri ancestrale. În lumea rurală medievală din Principatele Româneşti, păgânismul se îmbina cu creştinismul într-o sinteză aparte şi fermecătoare. Iar tradiţiile culinare româneşti, în mare parte dispărute astăzi, descriau cel mai bine aceste credinţe populare.

Una dintre cele mai interesante reţete este cea a ”rotogoalelor de berbec”. Era făcută din testicole de berbec.

”Mărginimea Sibiului mănâncă o chestie rară la care mulţi strâmbă din nas:rotogoale, adică nişte măruntaie anume ovinei,împănate cu grăsime şi carne”, scria Radu Anton Roman în ”Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”.

Acelaşi regretat pasionat de arta culinară, a păstrat şi reţeta. ”Se spală cât se poate de bine rotogoalele se cresteasă, se împănează cu slănină afumată, carne şi 1 jumătate de căpăţână de usturoi. Usturoiul rămas se pisează, se amestecă cu sare, cimbru,piper şi boia şi puţină apă călduţă. Se pun la grătar rotogoalele şi se tot stropesc cu zeama parfumată până ce sunt fripte.”, scria Anton Roman.

Acest preparat culinar avea o importanţă ritualică mai ales că era consumat cu o ocazia specială, în comunităţile de păstori. Mai precis, cu ocazia christovului viilor, adică culesul strugurilor. Sărbătoarea era marcată prin tăierea de berbeci, iar sacrificiul era oficiat de un tânăr neprihănit, în pielea goală. Cu acest prilej, având în vedere că oierii nu aruncau nimic, erau făcute rotogoalele, un simbol al fecundităţii şi fertilităţii. Rotogoalele se serveau cu mămăligă fierbinte şi vin bun.

adevărul.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*