Întâlnit doar în câteva sate din Transilvania, pe văile Someșului și la poalele Țibleșului, obiceiul cunoscut sub numele de „împănatul boului“ sau „boul înstruţat” ţine de tradiţiile arhaice agrare și de fertilitate, legate de solstițiul de vară, şi constă în desfăşurarea unei adevărate procesiuni pe uliţele satului, având în centru un bou sau o pereche de boi, împodobiţi cu frunze, flori şi panglici colorate. Împănatul boului se desfăşoară în preajma Rusaliilor sau de Rusalii. 
Conform tradiţiei, cel mai vestit fecior din sat alegea în ajunul acestei sărbători un bou frumos, pe care îl ducea la păscut într-o poiană, unde era lăsat liber o noapte întreagă. La revărsatul zorilor, boul era readus în sat şi pregătit pentru ceremonial. După purificarea acestuia, prin spălare cu „apă neîncepută”, i se punea la gât o cunună de flori de câmp, spice de grâu și sânziene, clopoței în coarne, iar fetele „îl îmbrăcau” cu feţe de masă şi covoare, cu panglici si brâie, dându-i o înfăţişare sărbătorească. Feciorii din alaiul însoţitor îşi făceau coifuri, obrăzare din coajă de cireş sălbatic pentru a-şi ascunde identitatea, înlăturând astfel posibila agresiune a forţelor malefice. Îndrumat de un vătaf, alaiul ducea „boul înstruţat” din gospodărie în gospodărie, în timp ce feciorii intonau oraţii-colinde dedicate Soarelui. Ceremonialul se organiza cu scopul de a aduce noroc, belşug şi sănătate oamenilor şi pământului.
Satul Mănăstirea (comuna Mica) este unul dintre păstrătorii acestui obicei, care oferă un bun prilej de a petrece, de a reuni familii şi prieteni vechi, de a anima viaţa comunității, dar mai ales de a conecta generațiile între ele.
Urmând un scenariu vechi de sute de ani, „Împănatul boului” în Mănăstirea începe de fiecare dată după slujba de duminică, cu „vestitorii” care traversează satul călare pentru a-i chema pe oameni la sărbătoare, după care, o ceată de feciori aduc cu ei ,,frunzarul”, un simbol al recoltei şi belşugului ce va fi să fie. Costumaţi cât mai ciudat, aceștia poartă numele de ,,cenuşorci” (pe vremuri fiind mânjiţi cu cenuşă), iar rolul lor simbolic în procesiune este de a se opune belşugului şi de a înspăimânta lumea. Sătenii îi întâmpină cu găleţi pline cu apă şi încearcă să ude cât mai temeinic frunzarul, simbolul recoltei viitoare. Bineînțeles, efectul este unul comic, „drăcuşorii” sfârșind uzi leoarcă, în timp ce protestează de formă cu nişte beţe lungi.
Pe când e toată lumea încălzită, îşi face apariţia adevărata vedetă a evenimentului, un bou împodobit de cu seară, cu flori, de tinerii satului. Acesta e ţinut întăi de „cizaşi”, flăcăi zdraveni şi puternici, apoi e lăsat liber pe stradă, iar alaiul de fete nemăritate, îmbrăcate în frumoase costume naţionale, încearcă să-l strunească. Cea care va reuşi, se va mărita în cursul anului.
Sărbătoarea se încheie, în mod tradițional, cu o petrecere câmpenească la care e prezent tot satul, dar și oaspeți sosiți special pentru a lua parte la eveniment. Eveniment animat, anul acesta de soliștii Angela Rusu, Cristian Pomohaci, Cristina Peter, Vlad Georgiu, Alexandra Moldovan, Claudiu Moldovan, Simion Suciu, Dan Casiu și de Ansamblul folcloric „Unirea”. A prezentat, Mariana Reman.
De asemenea, în preambul, a avut loc prima ediție a Cupei „Împănatul Boului” în cadrul căreia și-au dat întâlnire echipele din Mănăstirea, Nireș, Petrești și Strâmbu. 
Așadar, după cum a declarat Tiberiu Zelencz, primarul comunei Mica: „A fost o zi de sărbătoare, de Rusalii, aparte, pe care am trăit-o alături de oameni deosebiți cu ocazia sărbătorii „Împanatul boului”, în localitatea Mănăstirea. Au fost momente speciale care ne-au adus multă bucurie în suflet. Mii de mulțumiri tuturor celor care ni s-au alăturat în organizarea acestui frumos eveniment, consilierilor locali din comuna Mica, locuitorilor din Mănăstirea, tinerilor care au demonstrat că vor să ducem tradiția mai departe, artiștilor care ne-au încântat cu cântecul lor, și nu în ultimul rând celor care au participat la această sărbătoare”.
M. Vaida
