Ministerul Sănătății a lansat dezbatere publică pe vitamina D

Ministerul Sănătății a lansat dezbatere publică pe vitamina D

Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică, pe site-ul propriu, la categoria Transparență decizională, cele două ghiduri care vor reglementa mult comentatul „Program pentru deficiența de vitamina D”. Sunt două ghiduri separate, fiecare referindu-se la alte categorii de persoane: Ghidul privind evaluarea și terapia deficitului de vitamină D la gravidă, nou-născut și copil și Ghidul privind evaluarea statusului vitaminei D la adult.

Din start, cei care stabilesc dacă o persoană are sau nu nevoie de analize pentru deficitul de vitamină D sunt medicii curanți (pediatru, de familie, de obstetrică-ginecologie, neonatologie etc.), adică cei care consultă pacienții.

Cele două ghiduri încep prin a stabili care este importanța vitaminei D în organism și afecțiunile pe care le poate provoca sau la care contribui lipsa ei.
Aflăm, din ghidul pentru gravide, bebeluși și copii, că „vitamina D este un nutrient esențial care joacă un rol important în homeostazia calciului și sănătatea osoasă. Deficitul sever al vitaminei D cauzează rahitismul și / sau hipocalcemia la sugari și copii și osteomalacia la adulți sau adolescenți după închiderea cartilajelor de creștere”.

Conform acestui ghid, nu vor face analize toți cei cuprinși în categoria „gravide, nou-născuți și copii”. Medicii vor stabili cine este trimis la analize, în funcție de semnele și simptomele pe care le are o persoană. Diagnosticul de deficiență se va pune baza istoricului medical al persoanei, a unui examen fizic, a unei evaluări biochimice (analiză de sânge cu dozarea concentrației serice de 25 (OH) D – principalul metabolit măsurabil al vitaminei D) și pe baza unui examenul radiologic.
În funcție de deficiența constatată, medicii vor stabili și câtă vitamina D din suplimente vor primi persoanele afectate. La gravide, spre exemplu, valorile recomandate oscilează, în funcție de gravitatea deficienței, de la 400 UI (unități internaționale) la 2000 UI, în timp ce la nou-născuți aceste valori variază între 800 UI și 1.500 UI. La copilul și adolescentul cu rahitism, însă, aceste doze de tratament pot să sară de 6.000 UI. Gravidele, bebelușii și adolescenții cu tratament intensiv vor reface analizele de sânge la fiecare trei luni.

DCMedical.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*