Moștenirea economică lăsată de Grindeanu, Tudose și Dăncilă

Moștenirea economică lăsată de Grindeanu, Tudose și Dăncilă

În România, de fiecare dată când are loc o schimbare de guvern, în care se modifică și polii politici, se pune problema „grelei moșteniri”. Noul guvern îl acuză pe cel vechi de incompetență, rea-credință sau eventual nereguli mai mici sau mai mari. În urmă cu trei ani, guvernul PSD-ALDE acuza Executivul precedent, condus de Dacian Cioloș, că a lăsat o „gaură bugetară” de 10 miliarde de lei. S-a creat chiar și o comisie care nu a descoperit absolut nimic.

Tema moștenirii lăsate de un guvern este cât se poate de serioasă. Fără a încerca să scuzăm guvernările liberale, nu putem să nu remarcăm că au fost o serie de situații în care dreapta politică a preluat puterea după o guvernare „de tip lăcuste” a PSD. Adică, o guvernare PSD care a secătuit statul de resurse.

De exemplu, o coaliție de partide sub numele de Convenția Democratică din România a venit la putere în anul 1996. A găsit o economie sleită de puteri și complet nereformată. O economie care își pierduse piețele din fostele țări socialiste, care avea fabrici cu mulți muncitori și cu pierderi mari, fără investitori și fără vreo încercare de a fi restructurate, o economie care trecuse prin cifre record ale inflației. În acest context, coaliția care a preluat puterea a fost nevoită să restructureze companiile de stat. Cu multe dureri sociale și economice și cu disponibilizări de personal masive.

În anul 1999, România a avut un vârf al datoriei externe de achitat care o aducea practic în pragul intrării în incapacitate de plată. O mare parte din problemele economiei veneau chiar din vechea guvernare socialistă.

În anii 2007 și 2008, guvernul Tăriceanu susținut de PSD a umflat aparatul bugetar și a pompat în creșteri de salarii. A venit criza și coaliția de la guvernare a trebuit să ia măsuri nepopulare, de austeritate pentru a echilibra bugetul de stat.

Mai sunt câteva exemple, dar să ajungem la situația actuală a economiei, după guvernările Grindeanu-Tudose-Dăncilă. Sunt câteva puncte fierbinți în moștenirea economică lăsată de guvernarea PSD.

Situația reală a bugetului de stat. La retragerea de la guvernare, Călin Popescu Tăriceanu a declara că din buget lipsesc nouă miliarde de lei. Situația poate fi și mai complicată. Deficitul bugetar este aproape de limita de 3% din PIB, cheltuielile cu pensiile și salariile reprezintă două treimi din totalul cheltuielilor bugetare și sunt mai mari decât veniturile fiscale. Aceste proporții ne arată cât de dezechilibrat este bugetul. Iar aceste cifre sunt raportate la primele opt luni ale anului. Din septembrie, cheltuielile cu pensiile au fost și mai mari.

Noul guvern va moșteni un aparat de stat stufos, apăsat de suspiciuni legate de corectitudinea angajărilor și de lipsa de eficiență. Există ideea de a efectua un audit al instituțiilor publice. O idee bună, dar care are un mare dezavantaj: necesită timp. Iar noul guvern va fi presat de timp și de așteptările populației. La fel de complicate sunt lucrurile și în ceea ce privește companiile de stat. La aceste firme, ordonanța privind managementul profesionist nu se mai aplică de mult, iar companiile au devenit niște feude de partid.

Ordonanța 114 și legea off-shore. Repararea stricăciunilor făcute de Ordonanța 114 nu va fi simplu de făcut. Actul normativ și-a făcut deja efectele, a fost schimbat în unele domenii și de aceea trebuie umblat cu atenție la prevederile Ordonanței. În ceea ce privește legea off-shore, trebuie luată în calcul ultima variantă a legii și cu siguranță este nevoie să reînceapă dialogul cu investitorii în perimetrele din Marea Neagră.

Legea pensiilor. Există tot mai mulți specialiști care au opinia, argumentată, că legea pensiilor nu poate fi susținută de buget. Drept urmare, experții propun o amânare, o prorogare, a legii pensiilor. Va fi un gest politic complicat, pentru că va fi, probabil, decontat, dar care se justifică din punct de vedere economic.

Datoria publică. În valoare nominală datoria externă a crescut de la 92 miliarde euro, în 2016, la 107 miliarde euro în primele șapte luni ale acestui an, adică cu 16%. Toate aceste evoluții macroeconomice ne arată o economie aflată pe nisipuri mișcătoare.

În concluzie, orice zguduire internă sau externă poate produce daune majore.

Constantin Rudnițchi/https://www.rfi.ro/economie

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*