Cu o speranță de viață tot mai mare, cu o natalitate în recul și o migrație netă negativă (emigrează mai mulți români decât intră imigranții), pe fondul pensionării apropiate a generației baby boomer, presiunile pe cheltuielile cu sănătatea, îngrijirea socială și pensii vor crește într-un ritm consistent.
România îmbătrânește. Toate județele îmbătrânesc, fără excepție: atât cele cu un PIB/capita ridicat cât și cele mai sărace. Asistăm de asemenea la un fenomen interesant: deși am putea intui faptul că zonele mai bogate au o rată a decesului mai mică și tind să atragă lucrătorii mai tineri din alte județe iar zonele sărace au o natalitate mai mare și ar trebui să aibă o vârstă medie mai redusă, realitatea contrazice această prezumție.
Cele mai ”bătrâne” județe: Teleorman (vârsta medie e de 44,23 ani), Valcea (43,37 ani), Braila (43,08 ani), Hunedoara (42,79 ani), Caras-Severin (42,6), Olt (42,5 ani), Buzau (42,48 ani), Prahova (42,35 ani), Municipiul Bucuresti (42,29 ani) și Arges (42,05 ani).
Cele mai tinere județe: Iași, Ilfov, Suceava și Vaslui, cu vârsta medie a locuitorilor în jurul a 38 de ani, arată datele Institutului Național de Statistică, preluate și prelucrate de HotNews.ro.
De asemenea, îmbătrânirea populației împinge autoritățile locale – ale căror venituri depind de încasările din taxele și impozitele locale- să gestioneze cu dificultate presiunea fiscală asupra contribuabililor. Într-un oraș foarte îmbătrânit cum e Pucioasa de pildă, nu poți crește taxele aplicate populației (majoritar pensionară) și ești nevoit ca Primărie să taxezi suplimentar puținele afaceri care au mai rezistat în zonă.
Iar de când vârsta a devenit un criteriu al opțiunilor politice (se știe că în majoritate, seniorii preferă soluții de stânga iar tinerii pe cele de dreapta), această divergență demografică contează și din punct de vedere electoral.
Foto: pixabay.com
