Pentru al treilea an, la 14 mai, este marcată Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, instituită prin Legea nr. 127/2017.
În noaptea de 14/15 mai 1948 a început o amplă operațiune de arestare, desfășurată de autoritățile represive comuniste, în cooperare cu serviciile secrete ale ocupantului sovietic, care viza mii de tineri, mare parte dintre ei studenţi şi elevi de liceu, dar și Biserica, cultele religioase și partidele politice. Au fost arestaţi, luând drumul unor anchete bestiale, la capătul cărora s-au primit condamnări uriaşe la închisoare.
Foarte mulţi dintre cei arestaţi în acea noapte şi în zilele ce au urmat, nu s-au mai întors niciodată la cei dragi, sporind numărul mormintelor fără cruce şi flori din cimitirele secrete ale regimului. Iar cei ce au supravieţuit în mod miraculos condiţiilor de exterminare au fost supuşi, până în decembrie 1989, umilinţei şi marginalizării sociale. Puţini au scăpat în acea noapte şi s-au refugiat în munţi mai devreme decât prevedeau consemnele conspirative, constituind până spre începutul deceniului al şaselea cea mai amplă şi îndelungată rezistenţă armată anticomunistă din toate ţările fostului lagăr comunist.
Printre cei care au pătimit în temniţe se numără nume mari, ca cel al părintelui Nicolae Steinhardt, al pastorului Richard Wurmbrand, al episcopului greco-catolic Iuliu Hosu, al părintelui greco-catolic Tertulian Langa, al politicianului Iuliu Maniu, al poetului Radu Gyr şi al soţiei sale sau al lui Mircea Vulcănescu şi Aurelian Bentoiu.
Pe harta Gulagului românesc, Gherla a fost unul din locurile în care s-a suferit cel mai mult și cel mai intens. Mii de oameni, unii dintre ei personalități marcante ale elitei interbelice românești, au umplut celulele și beciurile teribilei închisori, fapt ce a lăsat până azi o rană deschisă în inima orașului.
Din păcate, tot acest tezaur inestimabil de suferință este practic nevalorificat și lăsat pradă uitării. Pentru a umple acest gol, IPS Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei al Clujului a avut inițiativa construirii unui memorial în cinstea celor ce au suferit la Gherla în perioada de detenție politică.
În acest sens a fost constituită Asociația Memorialul Gherla și s-a înființat totodată Mănăstirea Sfinții 40 de Mucenici, care să cuprindă Ansamblul Memorial.
foto: Memorialul Gherla/facebook
