Calculele economice arată că, o carantină totală nu este soluția salvatoare în cazul unei pandemii

Calculele economice arată că, o carantină totală nu este soluția salvatoare în cazul unei pandemii

Guvernele lumii au ascultat de medici și au răspuns, cu mici excepţii, pandemiei cu o carantină totală și privarea cetățenilor de anumite drepturi și libertăți. Specialiştii în medicină susţin că, astfel, au fost salvate vieţi, dar finanţiştii afirmă că măsura a afectat grav economia globală, iar efectele vor avea consecințe mult mai dramatice decât cele provocate de epidemie.

Cum primul val al epidemiei noului coronavirus a trecut, iar al doilea este anunțat de medici cu surle și tam-tamuri, au reapărut, firesc, discuţiile legate de o nouă închidere a graniţelor şi de izolare a oamenilor în propriile case. Scenariile aberante de tip 30 de zile în casă, 50 la muncă (sau invers) propuse de cohorta de specialiști în medicină evident că nu sunt sustenabile. Aceștia par a nu pricepe că fără o economie funcțională nu există bani pentru spitale, pentru cercetare, pentru nimic. Nu există taxe și impozite care să alimenteze bugetele țărilor afectate. Este un mod infantil de a trata probleme reale.

Cetăţenii „strâmbă din nas” la o astfel de perspectivă, oamenii de afaceri afirmă că acest lucru îi va ruina, politicienii nu mai sunt atât de entuziasmaţi de această măsură. Primul din cea din urmă categorie care afirmă acest lucru public este preşedintele SUA, Donald Trump, care a declarat că, dacă un al doilea val al epidemiei noului coronavirus va afecta din nou Statele Unite ale Americii, atunci nu va mai încerca să închidă din nou ţara: „Vom stinge focarele, nu vom închide ţara, vom stinge focul. Fie că este vorba de tăciuni, fie că sunt flăcări, le vom stinge”, scrie bursa.ro

Dragoş Anastasiu: „Toată lumea a înţeles că un lockdown total nu poate să fie soluţia cea mai bună”

Discuţia pe această temă a debutat şi în ţara noastră. Nu la nivelul autorităţilor, prinse în continuare între stări, alertă, urgenţă…Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Dragoş Anastasiu, a declarant că ţara noastră nu îşi va mai permite noi măsuri de carantină totală în cazul în care se va înregistra un al doilea val de cazuri pozitive cu coronavirus: „Toată lumea a înţeles că un lockdown (carantină) total nu poate să fie soluţia cea mai bună. Cred că oamenii au înţeles ce înseamnă şi responsabilitatea personală şi ce înseamnă responsabilitatea de breaslă şi eu cred că, dacă va veni al doilea val şi nu vom avea vaccin până atunci, lucru care este foarte posibil, cred că măsurile vor fi de altă natură decât au fost acum două luni. Nu cred că economia României îşi mai permite aşa ceva. Înţeleg ce înseamnă riscul medical, riscul epidemiologic, nu îl subestimăm, nu credem în teoria conspiraţiei, dar cred că va trebui să existe o balanţă între măsurile obligatorii pentru a încetini răspândirea unei boli, indiferent care, şi efectele pe care aceste măsuri le produc. Nu cred că ne mai permitem un al doilea val de măsuri de acest gen, din punct de vedere economic. (…)

La nivel economic, am înţeles cu toţii ce înseamnă lockdown şi care sunt efectele şi că există o factură enormă pe care cineva trebuie să o plătească. Prin izolare la domiciliu putem evita orice fel de boală, putem evita, prin interzicerea tutunului, foarte multe boli cardio-vasculare şi pulmonare, deci există măsuri prin care putem evita orice boală pe lumea aceasta, întrebarea este cu ce costuri”. Vocea lui Anastasiu nu este singulară. Există temerea unei prăbuşiri economice chiar şi fără o carantinare legată de un al doilea val.

„Unele probleme ale primului val au rămas netratate”

Ne confruntăm cu probleme care nu sunt bine tratate nici la primul val de pandemie, este de părere Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Domnia sa declarat că, în cadrul actualului val de coronavirus, vedem ceva foarte îngrijorător de care puţini vorbesc: „Din numărul total de cereri de şomaj tehnic, circa 310.000 sunt din producţie, la care se adaugă 50.000 de contracte suspendate, în acelaşi sector. Aşadar, 360.000 de locuri de muncă din producţie nu mai există, din cele 1,2 milioane existente în sectorul productiv. Acesta este unul dintre sectoarele care contribuie serios la PIB, cu circa 23-25%, iar faptul că la primul val are aşa pierderi de forţă de muncă este extrem de îngrijorător. Prin comparaţie, în segmentul HoReCa, blocat prin decizie guvernamentală, numărul de şomeri tehnici este de 114.000. Acest lucru ar trebui să îngrijoreze, dar nu văd o îngrijorare la nivelul Guvernului.

Guvernul a cerut măşti şi sunt firme care s-au apucat să producă măşti de protecţie, dar nu am auzit să îi fi adus la discuţii pe producătorii de măşti şi să facă o comandă fermă pentru o anume cantitate de astfel de produse pe care să o achiziţioneze statul, ca să poată fi asigurat consumul zilnic şi să începem să facem un stoc pentru un eventual al doilea val”.

Nu ştim ce se va întâmpla cu cei care s-au apucat să producă măşti, este de părere Cristian Pârvan, care precizează: Ne-am putea găsi în situaţia ca noi să producem măşti şi un «băiat deştept» să importe din străinătate. Nici măcar această criză nu ne face să înţelegem că ar trebui procedat rapid şi altfel decât până acum.

Dacă extind exemplul la alte produse, în vederea menţinerii industriei ar trebui să dăm comenzi de stat pentru instalaţii de irigat mobile. De asemenea, începe programul Tomata. Primele producţii de tomate poate că s-au vândut, dar din mai-iunie, în loc să spunem că avem trei bazine mari de unde au venit cele mai multe cereri de subvenţie pentru acest program şi să comandăm instalaţii de prelucrare a excesului de tomate, noi nu facem nimic.

Premierul a anunţat că putem atrage până la 5 miliarde de euro de la UE. Le putem atrage dacă avem programe pe care să le punem pe masă şi să le finanţăm cu 10%. Dar care sunt aceste programe? Nu sunt – problema este că nu avem proiecte, nu avem beneficiari, oameni care să le conducă, pentru că bani s-ar găsi”.

În acest context, până la al doilea val avem probleme care nu sunt bine tratate nici la primul val, apreciază reprezentantul AOAR, considerând: „Acum am fi putut folosi acest prim val, pentru că nu am avut problemele altor state. Ar trebui să folosim această ocazie să încercăm să forţăm producţia internă, care a răspuns pozitiv apelurilor statului – când a spus că vrea măşti s-au apucat să facă măşti, când a cerut biocide au început să producă biocide. Deci dacă statul ar da câteva comenzi în unele domenii clare – rame de metrou, locomotive, tractoare etc. -, altfel ar sta situaţia”.

Din păcate, pentru acest lucru nu avem politici publice concrete şi curajoase, astfel încât să folosim această perioadă grea pentru ca cererea internă să fie cât de cât acoperită de oferta internă.

„În cazul unui al doilea val, scenariul economic va fi foarte urât”

• Încrederea la nivelul mediului de afaceri a scăzut, în aprilie, chiar la un nivel mai redus decât în precedenta criză financiară

Dacă va exista un val nou de contagiune şi noi măsuri de distanţare socială şi de închidere a economiei, atunci probabil că vom discuta de un scenariu foarte urât din perspectivă economică, este de părere economistul Ionuţ Dumitru. Specialistul subliniază că şi primul val de pandemie a creat probleme majore la nivel economic, în contextul în care am avut o perioadă destul de lungă a închiderii economiei, multe sectoare fiind în scădere foarte amplă, după ce, efectiv, au fost închise complet.

Ionuţ Dumitru ne-a explicat: „Dacă ne uităm la luna martie, pentru care avem acum date statistice, când am avut doar două săptămâni afectate, au fost scăderi aproape pe toată linia în sectoarele economice. În industrie, spre exemplu, am avut o cădere de peste 12% faţă de luna anterioară, iar în industria prelucrătoare aceasta a fost mai mare de 18% faţă de luna anterioară. Probabil că datele din aprilie-mai vor arăta foarte urât, în condiţiile în care am avut o restrângere puternică a activităţii economice. Acum, economia îşi reporneşte treptat motoarele, însă nu în toate sectoarele. Evident că sunt domenii care vor fi afectate o perioadă mai lungă de timp”.

Economistul ne-a mai spus că sentimentul de teamă persistă în continuare la nivelul consumatorului şi că sectoare precum transporturile, turismul, HoReCa vor fi afectate o perioadă lungă de timp: „Dacă va fi sau nu valul al doilea nu ştim acum, dar în mod cert dacă va exista un val nou de contagiune şi noi măsuri de distanţare socială şi de închidere a economiei, probabil că vom discuta de un scenariu foarte urât din perspectivă economică. Deja oricum indicatorii de încredere arată că, spre exemplu, în aprilie, încrederea la nivelul mediului de afaceri a scăzut chiar la un nivel mai redus decât în precedenta criză financiară. Sentimentul de încredere este extrem de scăzut în segmentul de servicii, grav afectat de criză. În aceste condiţii, este de anticipat să vedem în al doilea trimestru cifre foarte scăzute la nivelul dinamicii economice, în diverse sectoare. Ne aşteptăm la o scădere de 15-20% faţă de trimestrul anterior pe total economie, dar sunt sectoare cu scăderi de 70-80% sau chiar mai mult. Dacă vom mai avea încă un val de acest gen, lucrurile se vor complica foarte tare atât la nivelul mediului de afaceri, cât şi la nivelul bugetului”.

Veniturile publice au scăzut foarte puternic în martie, cu circa 32% faţă de februarie, iar bugetul va trece foarte greu peste această criză avertizează Ionuţ Dumitru, evidenţiind că, ulterior, am avut cheltuieli suplimentare – cu şomajul tehnic, cu achiziţiile sanitare etc. – şi, în acest context, situaţia bugetului se va deteriora serios. De asemenea, nivelul de activitate economică din aprilie a fost destul de redus.

„În scenariul nostru de bază ne aşteptăm să nu avem un val doi şi economia să îşi revină începând din al treilea trimestru, dar volumul de activitate economică din 2019 să fie recuperat abia în 2022, estimează domnia sa, apreciind că, după căderea foarte bruscă şi dramatică din această perioadă, revenirea va fi graduală şi unele sectoare vor rămâne afectate ani de zile de aici înainte.

Suedia ar putea fi un model de o nouă normalitate pentru statele din întreaga lume care încep să ridice treptat restricţiile, a declarat un director din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Michael Ryan, director OMS la programul de urgenţe afirmă următoarele: „Cred că dacă vrem să ajungem la o nouă normalitate, Suedia reprezintă un model, dacă vrem să ne întoarcem înapoi la o societate în care să nu avem izolare. Cred că există percepţia potrivit căreia Suedia nu a impus măsuri de control şi că a lăsat boala să se răspândească. Nu este deloc adevărat. Ceea ce a făcut Suedia în mod diferit este că s-a bazat foarte mult pe relaţia cu cetăţenii şi pe capacitatea şi voinţa acestora de a implementa auto-distanţarea socială şi auto-reglementarea, dacă doriţi să folosim acest cuvânt. În acest sens, ei au implementat o politică publică printr-un parteneriat cu populaţia. Au testat, au sporit semnificativ capacitatea saloanelor de terapie intensivă. Sistemul de sănătate a rămas mereu în parametri de funcţionare pentru a răspunde numărului de cazuri pe care l-au înregistrat”.

Sursa: Bursa.ro.

Foto: mediafax.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*