La 2 ianuarie 1919, Consiliul Dirigent al Transilvaniei a decis împărţirea teritoriului provinciei în 23 de judeţe şi a numit prefecţii şi subprefecţii pentru fiecare dintre acestea. Comitatul Solnoc-Dăbâca a devenit Judeţul Solnoc-Dăbâca, iar sarcina organizării puterii executive şi a aparatului administrativ judeţean i-a revenit lui Teodor Mihali, primul prefect român al judeţului, secondat de Guilelm Şorban, primul subprefect român. În 1925 primeşte denumirea de Judeţul Someş.
Odată cu Marea Unire din 1918, România şi-a modificat statutul geopolitic în Europa, dintr-o ţară mică, transformându-se într-una de mărime medie. Urmare a unirii cu Basarabia, Bucovina, Transilvania şi Banatul, suprafaţa ţării a crescut de la 138.000 kilometri pătraţi în 1915, la 295.049 în 1918, ocupând locul 10 pe continent. La fel şi populaţia, a crescut de la 7,9 milioane de locuitori în 1915, la 14,7 milioane în 1919. Majoritatea populaţiei locuia la sat şi se ocupa cu agricultura, în timp ce în industrie lucra mai puţin de 10% din totalul populaţiei. O pondere şi mai mică pe plan economic revenea sectorului servicii.
În primii ani interbelici, 1919-1925, teritoriul României nu a suferit modificări administrative semnificative. Vechiul Regat a rămas cu organizarea moştenită din perioada dinainte, în timp ce în Basarabia, Bucovina şi Transilvania au fost păstrate diviziunile administrative moştenite de la Imperiul Ţarist şi Imperiul Austro-Ungar, pentru uniformizare fiind adoptat însă denumirea de judeţ, în locul celor de ţinut (Basarabia), district (Bucovina) şi comitat (în Transilvania).
După Unire, organizarea administrativ-teritorială a Transilvaniei a rămas cea stabilită prin legile maghiare, cu modificările aduse în 1918 de Consiliul Dirigent. De altfel, timp de un an şi jumătate Transilvania a fost autonomă în cadrul statului român, fiind condusă de Consiliul Dirigent care avea sarcina de a numi şi asigura funcţionarea administraţiei româneşti. La 2 ianuarie 1919, Consiliul Dirigent al Transilvaniei a decis împărţirea teritoriului provinciei în 23 de judeţe şi a numit prefecţii şi subprefecţii pentru fiecare dintre acestea. Comitatul Solnoc-Dăbâca a devenit Judeţul Solnoc-Dăbâca, iar sarcina organizării puterii executive şi a aparatului administrativ judeţean i-a revenit lui Teodor Mihali, primul prefect român al judeţului, secondat de Guilelm Şorban, primul subprefect român.
Unificarea administrativă a întregului teritoriu naţional a fost finalizată în 1925, după ce în prealabil au fost analizate mai multe variante. Comisia pentru studiul unei noi arondări a judeţelor, înfiinţată pe lângă Ministerul de Interne, coordonată de geograful Simion Mehedinţi, a hotărât să păstreze 71 de unităţi administrative din cele 76 existente şi să reactualizeze împărţirea plăşilor, o subdiviziune a judeţelor, care grupa mai multe sate cu o reşedinţă comună. Numărul acestora era de 499 la nivelul întregii ţări.
Județul Someș a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.
M.V.
Referinţe: Constantin Albinetz şi Cristina Albinetz – „Dej – Istorie şi legendă” (Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2014).
