Două culori și poate mii de semnificații. Oricine dăruiește sau primește azi în dar un marțisor atribuie acestui gest un sens anume. E veche de când lumea legenda mărțișorului care, așa precum atestă și arheologii, tot românească este, având o tradiție de peste 8000 de ani.
Cu timpul, mărţişorul avea să devină un simbol al afecţiunii, dar şi un purtător de noroc. Odată cu trecerea timpului, paleta de forme şi culori a devenit tot mai diversificată, însă s-a păstrat, peste ani, şnurul împletit din alb şi roşu, albul simbol al purităţii iar roşul, al capacităţii de apărare împotriva răului.
Astăzi, prea puţini sunt cei care mai confecționează mărţişoare adevărate, migăloase, muncă de câteva luni pentru bucuria dintr-o singură zi.
„Pentru mărţişoaare începem să lucram cam cu două, trei luni înainte de a le expune pe tarabă. Este nevoie de această perioadă pentru că lucrând cu lut, acesta trebuie ars, prelucrat, curăţat si abia apoi pictat. Un mărţişor handmade ajunge undeva la 3 lei. Din păcate, am observat că aici la Dej nu prea pun oamenii accent pe lucrul manual. Sunt persoane care apreciază şi cumpără, dacă au de oferit cuiva mai special, însă în rest, mărţişoarele de duzină se pare că au mai mare trecere”, ne-a spus Sorin Bucur, artist plastic.
Pe lângă mărţişoarele tradiţionale, lucrate manual, tarabele sunt pline de accesorii devenite mărţişoare ad-hoc, prin ataşarea şnurului tradiţional. De la broşe la coşuleţe, jucării de pluş sau brelocuri, kitsch-ul şi tradiţia stau pe tarabe alăturate, pe aceeaşi alee.
