Cluj: Calcule și pronosticuri pentru alegerile parlamentare

Cluj: Calcule și pronosticuri pentru alegerile parlamentare

Potrivit legii, mandate sigur atribuite sunt cele pentru care formaţiunile politice adună minim numărul de voturi egal cu coeficientul electoral al circumscripţiei, adică numărul total de voturi valabil exprimate, împărţit la numărul total de mandate care revin judeţului. În cazul Clujului, patru mandate de senator şi 10 de deputat.PARLAMENT

Dacă în 5 iunie votul pentru consiliul judeţean ar fi fost vot pentru parlament, PNL ar fi obţinut în mod direct un mandat de senator şi trei de deputat, PSD un mandat de senator şi două de deputat şi UDMR un mandat de deputat.

Cu alte cuvinte, la o repetare în 11 decembrie, cât de cât asemănătoare, a votului din 5 iunie, vor avea mandatele garantate următorii: Marius Nicoară, senator, Florin Stamatian, Adrian Oros şi „paraşutatul” lui Vasile Blaga, Sorin Moldovan, deputaţi, din partea PNL, Vasile Ilea, senator, Horia Nasra şi Cornel Itu, deputaţi, din partea PSD şi Csoma Botond, deputat, din partea UDMR.

Făcând abstracţie de sistemul de atribuire a mandatelor prevăzut de noua lege electorală, care conţine un algoritm de calcul, potrivit căruia parte din „resturi” şi, implicit, de mandate să fie redistribuite la nivel naţional şi calculând redistribuirea „resturilor”, adică a voturilor neutilizate în etapa de atribuire a mandatelor întregi, exclusiv la nivel judeţean, liberalii şi UDMR ar mai obţine câte un mandat de senator pentru Călin Tuluc, respectiv Laszlo Attila, în vreme ce ultimele patru mandate de deputat ar fi împărţite astfel: două la PNL şi câte unul la PSD şi UDMR, beneficiari fiind Marius Mânzat, Tudor Ştefănie de la liberali, Cristina Burciu (PSD), Hegedus Csilla (UDMR).

Mai există, însă, două formaţiuni politice participante la alegerile locale, care, în judeţul Cluj, n-au atins pragul electoral, dar care, potrivit sondajelor de opinie, la nivel naţional, oscilează, în interiorul marjei de eroare, în jurul procentului magic de 5%: ALDE şi PMP.

Prima formaţiune politică a depăşit pragul electoral, la nivelul întregii ţări, şi la alegerile locale. Dacă vreuna dintre acestea face pragul electoral la nivel naţional, atunci, la alocarea mandatelor prin redistribuirea „resturilor” din judeţul Cluj, ar intra în ecuaţie şi formaţiunea politică respectivă chiar dacă, la nivelul judeţului, nu a atins pragul electoral.

Există trei ipoteze de lucru: doar PMP va reuşi să pătrundă în viitorul parlament, doar ALDE o va face sau ambele partide vor atinge pragul electoral la nivel naţional în 11 decembrie. Dacă partidul lui Traian Băsescu va reuşi să intre în parlament, iar în Cluj se va repeta votul din vară, PMP ar avea ca şi garantat un mandat de deputat de Cluj la redistribuire, indiferent dacă ALDE va trece sau nu pragul electoral pe ţară.

Dacă până acum acest posibil mandat i-a fost rezervat lui Adrian Gurzău, rămâne de văzut dacă noul său statut de urmărit penal sub control judiciar pentru fapte de corupţie îi va mai garanta susţinerea partidului pentru o nouă candidatură la Camera Deputaţilor.

În privinţa ALDE, lucrurile sunt ceva mai dificile. La o repetare a votului din 5 iunie, oamenii lui Tăriceanu ar putea obţine un mandat de deputat în Cluj doar dacă PMP nu va accede în parlament. În ALDE Cluj lucrurile sunt complicate şi de războiul fără perdea dintre Steluţa Cătăniciu şi Mircea Irimie pentru ocuparea singurului loc cu oarecare potenţial eligibil de pe lista pentru Camera Deputaţilor.

În acest moment, favorită pare Cătăniciu, dar se mai vehiculează un scenariu, potrivit căruia, fostul premier liberal ar lua în calcul „paraşutarea” lui Cătăniciu într-un judeţ care să-i garanteze un acces mai facil spre un nou mandat de deputat, ceea ce i-ar lăsa locul semi-eligibil de la Cluj lui Irimie.

Dacă va fi ca un mandat de deputat să ajungă fie la PMP, fie la ALDE, potrivit votului din vară, acesta va fi „furat” de la liberali, victimă urmând să cadă ocupantul locului cinci pe lista PNL pentru Camera inferioară, fostul primar de Turda, Tudor Ştefănie.

Mai există, însă, o necunoscută, care ar putea încurca serios calculele electorale inclusiv în judeţul Cluj: USR. Formaţiunea lui Nicuşor Dan nu a participat la alegerile locale decât în capitală, aşa că nu există, deocamdată, niciun reper (nici măcar vreun sondaj de opinie) privind posibila sa performanţă electorală la Cluj.

Ce se poate specula este că USR ar putea lua faţa PMP şi ALDE şi ar putea pune ea mâna pe mandatul de deputat substras liberalilor. Nu e exclus, însă, ca, prin apriţia USR la masă, două din cele trei partide mici să obţină deputaţi de Cluj. Într-o asemenea ipoteză, „donatorul” celui de-al doilea mandat de deputat ar fi UDMR, sacrificată fiind fostul ministru Hegedus Csilla.

Chiar şi într-o asemenea ipoteză, rămâne extrem de improbabil ca vreuna dintre cele trei formaţiuni să fie pună mâna pe un mandat de senator. Dacă, totuşi, se va întâmpla minunea, el va fi furat tot de la liberali, ceea ce l-ar obliga pe Călin Tuluc să îşi continue activitatea în consiliul judeţean.

În privinţa USR, există un singur nume sigur de candidat pentru Camera Deputaţilor, actorul Bogdan „Bob” Rădulescu. Până acolo, însă, ei au de trecut o probă care, în acest moment, pare a fi aproape o misiune imposibilă: strângerea celor aproape 200.000 de semnături de susţinere necesare intrării în competiţia electorală.

sursa: ziare.com

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*