„Moșii de toamnă”, sâmbăta în care sufletele celor adormiți aşteaptă să meargă la cer

„Moșii de toamnă”, sâmbăta în care sufletele celor adormiți aşteaptă să meargă la cer

În fiecare an, în prima sâmbătă din luna noiembrie este ziua „Moșilor de toamnă”, în care se face pomenirea celor adormiți, aşa cum îi numeşte Biserica pe cei trecuţi în nefiinţă. În biserici au loc slujbe şi se împart pachete cu mâncare celor săraci. În plus, se aprind lumânări care semnifică atât lumina credinţei, cât şi a faptelor bune ale celui comemorat.mosii

Provenită din cultul arhaic, sărbătoarea îşi are originea încă din timpul geto-dacilor şi reprezintă o formă a cultului strămoşilor. Această tradiţie este sărbătorită în fiecare anotimp: „moşii de primăvară” (mucenici), „moşii de vară” (sâmbăta ce precede Rusaliile), „moşii de toamnă” (celebraţi la Ziua Crucii, la Sfânta Maria Mică) şi „moşii de iarnă”. Această sărbătoare nu are o dată fixă. A fost aleasă ziua de sâmbătă, deoarece este ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a stat în mormânt cu trupul, iar cu sufletul s-a coborât în iad pentru a-i elibera pe toţi drepţii adormiţi.

Biserică face pomenirea celor adormiți sâmbătă și pentru că această zi premerge duminicii-ziua învierii-numită și cea dintâi zi a noii creații sau a opta zi, ziua veșniciei.Credincioşii obişnuiesc să se roage sau să pomenească în această zi pe toţi cei adormiţi din neam. În toate lăcaşurile de cult, după Sfânta Liturghie, se oficiază parastase de obște pentru cei decedați.

mosii-de-toamna

Tradiții și obiceiuri

Aşa cum la Moşii de vară s-au păstrat din bătrâni o serie de superstiţii pentru liniştea răposaţilor, şi la cei de toamnă, cinstiţi pe 5 noiembrie, se respectă datinile populare. În această perioadă nu se circulă noaptea, pentru că sufletele morţilor colindă neîncetat. Cel mai periculos este să mergi în noaptea din ajun şi de Mosi, când sufletele se întorc la mormite şi aşteaptă să meargă la cer. Tot de Moşi, gospodinele nu dau cu mătura ca să nu ridice praful în ochii răposaţilor, nu spală şi nu aruncă gunoiul ca să nu ajungă în mâncarea morţilor.

De ce facem pomenire morților?

Biserica îi numește pe cei trecuți în viața de dincolo „adormiți”, termen care are înțelesul de stare din care te poți trezi. Ea nu vorbește de trecere într-o stare de neființă, ci de trecere dintr-un mod de existență în alt mod de existență. Hristos îi va dărui cuvântului „adormit”, înțelesul care îl asociază cu învierea. Când Mântuitorul ajunge în casa lui Iair, a cărui fiică, de numai 12 ani, de abia murise, spune: „Nu plângeți; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52).

În tradiţia ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfinţite, coliva, prescura şi o sticlă de vin. De asemenea, se sfinţesc pachete cu alimente pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire. „Noi ortodocşii ne rugăm pentru că avem credinţa că prin rugăciunile noastre, sufletul celui adormit va ajunge la Judecata universală, într-o stare mai bună decât aceea cu care s-a despărţit de trup” – ne reamintește site-ul crestinortodox.ro mosii-2

Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata, în urma căreia omul ajunge să se împărtășească fie de fericire, fie de suferință, stări date de modul viețuirii pe pământ (unit cu Dumnezeu sau despărțit de El). Aceste stări nu sunt definitive, ele durează până la Judecata Universală, când va avea loc învierea întregului neam omenesc și când vor avea loc hotărârile finale legate de starea de fericire sau suferință. Ortodocșii se roagă pentru cei morți, pentru că există credința că prin rugăciuni, sufletul pentru care se roagă va ajunge la Judecata universală, într-o stare mai bună decât aceea cu care s-a despărțit de trup.

În ziua de Moși se săvârșește Sfânta Liturghie

La Proscomidie, preotul scoate din prescura miridele pentru morți și le așează sub Sfântul Agnet, rostind numele morților de pe pomelnicele ce i-au fost aduse. În cadrul Sfintei Liturghii, Agnetul se preface în Trupul și Sângele Domnului. Astfel, miridele (care îi reprezintă pe cei pomeniți), participă la sfințenie prin prezența lor alături de Trupul Lui Hristos de pe Sfântul Disc.


În spațiul românesc există 20 de zile de Moși

Simion Florea Marian menționa în lucrarea „Trilogia vietii”, că pe tot parcursul anului, în spațiul românesc există 20 de zile de Moși”. Cuvântul „moși” vine de la „strămoși”, și se referă la persoanele trecute la cele veșnice. Cu apelativul „moși” sunt numiți nu doar morții, ci și principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum și pomenile făcute pentru ei. Din zilele de Moși amintim: „Mosii de primăvară” (de Macinici), „Moșii de vară” (sâmbăta dinaintea Rusaliilor), „Moșii de toamnă” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), „Moșii de iarnă” (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului de sec).

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*