De văzut: Castelul de la Cetatea de Baltă, un Chambord românesc

De văzut: Castelul de la Cetatea de Baltă, un Chambord românesc

De patru secole și jumătate, castelul construit în stilul Renașterii franceze se înalță pe o colină dominând Cetatea de Baltă, localitate aflată în extremitatea estică a județului Alba. Construit pentru agrement, pentru vânătoare în special, castelul are formă rectangulară, cu ziduri înalte și masive și patru turnuri cilindrice, reproducând la o scară mai mică, corpul central al castelului Chambord din Franța. balta5
Construit în 1560 de cancelarul Transilvaniei, Bethlen Miklos, castelul și-a căpătat forma actuală în 1770, după ce a trecut în posesia familiei Haller, până la naționalizare. Între aceste două familii, castelul a aparținut la vreo patruzeci de familii de nobili, a avut o viață aventuroasă, a fost donat, a fost moștenit, a fost pierdut la cărți, iar în timpul comunismului, castelul fiind naționalizat, aici s-a făcut șampania de Jidvei, fiindcă aparținea de IAS (Întreprinderea Agricolă de Stat Jidvei).
Castelul a fost locuit până la data naţionalizare (1948), toate încăperile fiind amenajate cu mobilier stil, tapiserii, covoare, vase de porţelan, sticlă, cristal şi argint, cărţi, toate la locul lor. În ziua naţionalizării au intrat în curte camioane mari, şi au cărat zile în şir obiectele de valoare. S-au golit încăperile, s-au răvăşit încăperile. Ce nu a fost dus din castel, a fost ars în curte.

balta-1

Potrivit curatorului castelului, în perioada comunistă „edificiul a ajuns într-o stare deplorabilă. Nu existau nici uși, nici geamuri, nici podele, în curte nu era nici măcar un fir de iarbă”.
După 1989, castelul în care era îmbuteliat vin spumant a devenit proprietate privată odată cu privatizarea fostului IAS. În 1999, activele combinatului de vinificație de la Jidvei, inclusiv castelul de la Cetatea de Baltă, au fost achiziționate de familia Necșulescu. Revendicat de descendenții familiei Haller, castelul a fost retrocedat acestora, care apoi l-au vândut omului de afaceri Claudiu Necșulescu.

Acesta a investit până în prezent câteva sute de mii de euro în restaurarea castelului, fiind refăcute pivnița, parterul și unul dintre etaje, precum și fostele grajduri, care au fost transformate în camere. În viitor se are în vedere restaurarea unui alt etaj și amenajarea în spatele castelului a unui teren de golf.

m-224

Castelul este cu circuit închis, destinat oenoturismului, fiind cunoscut pentru degustările de vin care au loc aici, organizate mai ales când județul primește vizita unor delegații străine, dar și pentru promovarea celebrelor vinurilor din podgoria de pe Târnave.

Încă de la intrarea în monumentalul edificiu, îți atrage atenția poarta veche a castelului, care datează din 1560, din care s-a păstrat inclusiv scripetele care ajuta la ridicarea podului mobil. În timpul comunismului, această poartă a fost zidită. Abia după ce s-a început renovarea castelului a fost descoperită și recondiționată.

cetatea-de-balta

Oaspeții pătrund apoi în sala mare, în care se găsesc mobile vechi, armuri de cavaleri și un tablou cu intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, care, aparent, pare o pictură, dar de fapt, este un colaj făcut din 1887 de bucăți de material.

balta-4

Într-o parte a sălii tronează o piatră cu blazonul familiei Bethlen, care a scăpat de vitregiile regimului comunist doar pentru că a fost răsturnată, în curtea castelului, cu fața pe pământ, partea din spate arătând ca o rocă obișnuită. Alături de blazon mai este expusă o piatră din 1745, pe care este inscripționat numele lui Bethlen Miklos.

blazon

Din 1560 se păstrează și o ușă, frumos sculptată în piatră, în spatele căreia există o scară interioară, din lemn, extrem de bine conservată. De-a lungul scării care duce de la parter până la etajul doi se află expusă pe perete o colecție de 52 de vechi orologii, fiecare cu povestea sa lui.

orologii

Tot din 1560 datează și scara de lemn de intrare în pivnița de la subsol. Dacă în timpul grofului Haller aici era bucătăria castelului, unde, de exemplu, se curăța vânatul, acum pivnița este amenajată ca o sală de degustare, cu o capacitate de 62-64 de locuri.

La castel este gătită zilnic mâncarea pentru cei 150 de copii care frecventează grădinițele din Jidvei,Bălcaciu și Sânmiclăuș, precum și pentru 80 de muncitori ai societății.

Sub castel se găsește un tunel care se zice că ar duce la castelul de la Sânmiclăuș, traversând râul Tîrnava Mică. Construit de contele Bethlen Miklos, conform planurilor proprii, și acest castel reflectă, în general, principiile arhitecturii renascentiste. Are două niveluri în formă de patrulater și turnuri de colț ce flanchează latura de nord. Pe un frontispiciu la intrarea în castel s-a păstrat intact blazonul princiar. Era apărat de un zid cu bastioane și șanț cu apă. Castelul în care odinioară aveau loc baluri fastuoase a ajuns în, 1856, în proprietatea familiei Bruckenthal. Rând pe rând, castelul a servit ca școală agricolă, grădiniță, închisoare, cantină, carmangerie și secție de șampanizare. Din fericire, și castelul de la Sânmiclăuș se află în proprietatea omului de afaceri Claudiu Necșulescu, și este în curs de restaurare.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*