Sfântul Vasile cel Mare, tradiții și obiceiuri

Sfântul Vasile cel Mare, tradiții și obiceiuri

Sfântul Vasile, unul dintre cele mai complexe personaje din tradiţiile Bisericii, este sărbătorit de credincioşii ortodocşi pe 1 ianuarie, dar și pe 30 ianuarie, alături de Sfinții Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur.

Cunoscut ca păzitor de duhuri rele „primul petrecăreț” sau „cu mare putere asupra dracilor”, Sfântul Vasile este aniversat în prima zi din noul an, când, potrivit tradiţiei, dacă ninge, anul va fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi.

Numele Vasile, foarte răspândit în toată lumea creștină, provine din grecescul basileios, care semnifică „rege”, „împărat”, „bazileu”. Latinii l-au redat prin Basilius. La noi astăzi e curentă forma Vasile (la vechiul Vasilie pare să fi renunțat chiar și conservatoarea limbă bisericească), cu prescurtarea populară Sile. Feminine ca Vasila sau Vasilca se întâlnesc astăzi destul de rar, iar diminutivele cele mai frecvente sunt Sică/Sica.

Sfântul Vasile cel Mare: primul ierarh care întemeiază biserici, aziluri şi spitale pentru săraci

S-a născut în anul 330, în Capadochia, într-o familie numeroasă. A avut patru surori și patru frați iar cinci din cei nouă au devenit sfinți în calendarul Bisericii Ortodoxe, alături de părinții lor, Vasilie, Emilia și Macrina cea Bătrână, bunica Sfântului Vasile.

Sfântul Vasile a devenit foarte bogat la vârsta de 12 ani, moştenind averea familiei. O atenţie deosebită a acordat Sf. Vasile păturii sărace şi celor oprimaţi, iniţiind nenumărate acte de caritate. Este primul ierarh care întemeiază, pe lângă biserici, aziluri, spitale pentru săraci, leprozerii şi un aşezământ pentru recuperarea prostituatelor.

În iunie 370, Sfântul Vasile a ajuns episcop al Cezareii. El a depus un efort enorm în organizarea Bisericii, a luptat pentru drepturile clerului, punând mare accent pe temeinica pregătire canonică şi spirituală a preoţilor. Între scrierile sale de mare importanţă teologică, la loc de cinste este Liturghia „Sf. Vasile cel Mare”.

Sfântul Vasile a murit în anul 379, când încă nu împlinise 50 de ani, iar la înmormântarea sa au participat mulţimi de creştini şi păgani, dovadă a marii sale popularităţi. Este unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari şi e considerat păzitor de duhuri rele, cu mare putere asupra dracilor.Din acest motiv, Moliftele Sfântului Vasile este considerată una dintre cele mai puternice slujbe de dezlegare, acestea fiind citite în cazul demonizaţilor sau în particular a celor care au nevoie de aceste rugăciuni.

Obiceiuri și tradiții

În tradiţia românilor, Anul Nou, întâmpinat, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, se mai numeşte și Seara Sfântului Vasile. Se spune că în noaptea de Sf. Vasile cerul se deschide de trei ori pentru câte o clipă.

În tradiţia populară, Sfântul apare şi ca „mare beţiv”, care stă călare pe poloboc, iar de ziua lui se fac petreceri şi chefuri. De altfel, el s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel şi i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura.

Pe 1 ianuarie, fetele nemăritate împletesc crenguţe de măr, pe care atârnă busuioc, o batistă, o pară argintată, un şir de mărgele şi un inel. Apoi ascund aceste crenguţe afară. Dacă a doua zi găsesc aceste împletituri acoperite cu brumă, se vor mărita cu un om bogat. În caz contrar, se vor căsători cu un om sărac.

Tot de Sfântul Vasile cel Mare, fetele nemăritate se duc în grajd sau în cocină, lovesc vaca sau porcul cu piciorul şi spun „anul acesta“ sau „anul viitor“. Dacă porcul guiţă, ori vaca se mişcă de la prima strigare, fata se va mărita în următoarele luni. În cazul în care se mişcă doar la următoarele strigări, domnişoara se va căsători peste unul sau peste doi ani.

Prima persoană care trebuie să-ţi intre în casă în ziua de Sfântul Vasile cel Mare trebuie să fie un bărbat. Bătrânii spun că anul îţi va fi bogat sau sărac, în funcţie de situaţia materială a acestui musafir.

În ziua de Sfântul Vasile cel Mare e bine să verşi vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. Acelaşi lucru e valabil şi dacă îţi ţiuie urechea stângă.

Dacă, în ziua de Sfântul Vasile, după ce te speli pe faţă, te ştergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat şi sănătos în tot anul. Totodată, dacă dormi în această zi, rişti să fii leneş tot anul.

Superstiţiile populare spun că la miezul nopţii e bine să ţii în mână fix ceea ce îţi doreşti cel mai mult în anul ce vine. Pentru prosperitate, ţine bani în mână.

Pentru un an de veselie, ţine un pahar de tărie. Vrei dragoste? Atunci ţine în mână un mănunchi de flori de vâsc.

doxologia.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*