de Mugur Grosu.
– Este adevărat că trebuie modificat Codul Penal pentru a cuprinde schimbările impuse de câteva decizii ale Curții Constituționale, precum și o directivă UE care trebuie obligatoriu transpusă urgent?
– Da! Altă întrebare! 
– Este adevărat că printre deciziile CCR amintite, una impune modificarea articolului 297 din Codul Penal privind abuzul în serviciu?
– Da, prin Decizia CCR nr. 405/2016, Curtea constata că dispozițiile art.297 alin.(1) din Codul penal sunt constituționale, citez: în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”. Cu alte cuvinte, legiuitorul trebuia doar să înlocuiască sintagma ambiguă “defectuos” cu cea de “încălcare a legii”. Altă întrebare!
– Este adevărat că decizia CCR impunea stabilirea unui anumit plafon al prejudiciului cauzat de abuzul în serviciu pentru sancțiunea penală?
– Nu. Se poate aminti doar că, în lunga expunere, de 45 de pagini, Curtea constata că “legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei şi nici o anumită intensitate a vătămării.” Atât, constata. Altă întrebare!
– Este adevărat că prin stabilirea pragului prejudiciului la peste 200.000 de lei, OUG nr 13/2017 privind modificarea Codului Penal (art. 297) limitează autoritatea Direcției Naționale Anticorupție?
– Da! Sub jurisdicția Direcției Naționale Anticorupție intră acele Infracțiuni care au ca obiect al infracțiunii bunuri sau sume care sunt echivalentul a peste 10.000 de euro (cca 45.000 de lei) – când sunt comise de funcționari obișnuiți – și infracțiuni comise de conducători ai instituțiilor publice indiferent de valoarea pagubei. Practic, OUG restrânge acum autoritatea DNA la infracțiuni cu prejudicii de peste 200.000 de lei. Altă întrebare!
– Este adevărat că aceste modificări ale OUG nr. 13/2017 îl favorizează direct pe președintele PSD Liviu Dragnea, care a fost trimis în judecată pentru instigare la abuz în serviciu în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman?
– Posibil. În acel dosar este judecată o conduită infracțională care-a prilejuit avantaje patrimoniale necuvenite în cuantum total de 108.612 lei, așadar sub cel stabilit de recenta OUG. Vinovăția sau nevinovăția inculpaților nu va mai putea fi stabilită dacă fapta este dezincriminată. Altă întrebare!
– Ce-ar putea face Guvernul, pentru a pune punct acuzației că, prin OUG 13/2017, intervine în actul de justiție, favorizează inculpații și restrânge activitatea DNA?
– Să elimine prevederea privind pragul prejudiciului, pentru ca astfel de infracțiuni să rămână în jurisdicția DNA.
Altă întrebare?
Mugur Grosu – este scriitor, publicist și artist plastic român, membru al Uniunii Scriitorilor din România. S-a născut în 1973 în Constanța. La 5 ani a luat primele lecții de pian și a început să frecventeze clubul de jazz al lui Harry Tavitian, artist cu care avea să lege o trainică prietenie, considerându-l părintele său spiritual. A debutat literar în 1990 în revista Tomis. Criticul literar Marin Mincu i-a publicat primele texte în volum, în antologia „Starea de plasmă” din 1999, și i-a girat debutul editorial, cu volumul „Haltera cu zurgălăi” (Editura Pontica, 2001). În 2007-2008 a fost redactor-șef adjunct al revistei Tomis. Actualmente este redactor la revista Zeppelin (www.e-zeppelin.ro/)
Dejulmeu.ro îi mulțumește pentru colaborare!
