Dejul francofon e pe cale de dispariţie. Totală. Oraşul care, începând cu 1990, a dezvoltat parteneriate cu instituţii, şcoli şi diferite asociaţii din Beauvais, Le Quesnoy, Saint Quantin, Monistrol sur Loire, Duniere, Trith Sait Legere etc. Oraşul înfrăţit cu oraşele franceze Le Quesnoy şi Beauvais. Oraşul care din 2003 găzduieşte Festivalul de Teatru Francofon pentru Tineri – FRANTHOUSIASME. Oraşul care numără pe puţin şase trupe de teatru francofon, dintre care două veterane ale festivalurilor de gen din Europa: „Caracteres” (Liceul Teoretic „Al. Papiu Ilarian”) şi „Intermezzo” (Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu”). Oraşul care, prin Ansamblul folcloric „Someşana”, prin Corala „Armonia”, prin spectacolele de teatru şi prin expoziţiile de artă la care a participat în Franţa, s-a dovedit a fi un excelent ambasador al culturii noastre. În fine, oraşul declarat în 2013 „pol al francofoniei” de către Excelenţa Sa Philippe Gustin, ambasadorul Franţei la Bucureşti pe vremea aceea, şi care, în plus, se vrea un „centru turistic” al Văii Someşului, ei bine, acest oraş, ca ultimă redută a preţuirii limbii şi culturii franceze, nu va mai exista. 
Şi asta deoarece, în Dejul francofon, care dispunea până mai anii trecuţi de clase de franceză intensiv la nivel de gimnaziu în Şcoala „Mihai Eminescu”, iar la nivel de liceu în LAPI (cu menţiunea că, din septembrie 2009, liceul a fost inclus în reţeaua liceelor bilingve abilitate să elibereze diplome de bacalaureat având menţiunea „secţie bilingvă francofonă”, ceea ce permitea accesul la universităţi francofone fără examen de limbă sau, în unele cazuri, fără concurs de admitere), aceste clase au dispărut pur şi simplu. Taman când cererea de francofoni pe piaţa muncii creşte mai rapid ca oricând. Or, se pare că uităm că Franţa este al patrulea partener comercial al României şi al cincilea investitor în ţara noastră. Numeroase firme franceze de prestigiu îşi desfăşoară activitatea în judeţul nostru şi caută să angajeze vorbitori de limba franceză. De altfel, Clubul Francofon de Afaceri din Cluj (C.FAC), care este o reţea de firme şi persoane francofone cu funcţii de decizie în intreprinderi, instituţii şi organisme administrative din Transilvania, declara public că întreprinderile francofone din zonă vor să angajeze vorbitori de limba franceză şi nu găsesc. Unul dintre obiectivele majore ale C.FAC este dezvoltarea unei pieţe a muncii francofone în Transilvania, ceea ce ar putea favoriza o bună integrare pe piaţa muncii a absolvenţilor de filologie secţia franceză. Asta, dacă tot ne socotim după „cerere şi ofertă” şi motivăm că doar limba engleză este limbă de comunicare în lume!
Pentru Liceul Teoretic „Al. Papiu Ilarian” din Dej, decizia IŞJ Cluj de a aproba, în anul şcolar 2017-2018, doar trei clase a IX-a cu specializările Matematică – Informatică (informatică intensiv), Ştiinţe ale naturii (engleză intensiv) şi filiera vocaţională cu profil Sportiv şi desfiinţarea profilului Filologie cu specializarea bilingv franceză a fost un „duş de gheaţă” de neînţeles. Motivele invocate pentru justificarea acestei decizii au fost „scăderea numărului de elevi la nivelul municipiului Dej şi tendinţa generală de a se stimula dezvoltarea liceelor cu profil tehnologic şi a şcolilor profesionale”.
Este clar că numărul de elevi poate oscila de la an la an şi se admite faptul că unii elevi nu au un nivel de pregătire care să justifice continuarea studiilor într-un liceu teoretic. Aceşti elevi vor fi însă repartizaţi, în funcţie de mediile obţinute, la liceele tehnologice sau la o clasă din învăţământul profesional. De altfel, începând cu anul şcolar următor, la Dej va funcţiona o clasă de învăţământ profesional în plus faţă de anul şcolar în curs la Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi”. Aşadar, obiectivul fixat de IŞJ Cluj privind dezvoltarea învăţământului profesional este îndeplinit prin constituirea acestei clase, fără ca acest lucru să necesite desfiinţarea unei clase de la un liceu teoretic şi, cu atât mai puţin, a unei clase care conferă diversitate ofertei educaţionale din judeţ. Nu de alta, dar LAPI Dej este singura şcoală în care limba franceză se mai studiază ca limba 1, în afară de Liceul Teoretic „MihaiEminescu” din Cluj–Napoca, unde există o grupă de limba franceză bilingv.
În municipiul Dej există patru licee: Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu”, Liceul Teoretic „Al. Papiu Ilarian”, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi” şi Liceul Tehnologic „Someş”. Singurul liceu din municipiu căruia i s-a suprimat efectiv o clasă (deci i s-a redus numărul de elevi) este LAPI. Astfel, CN „Andrei Mureşanu” a pierdut o clasă de matematică – informatică, în schimb i s-a aprobat înfiinţarea unei clase de ştiinţe socio-umane. LT „Constantin Brâncuşi” a pierdut o clasă de liceu, dar a primit în schimb o clasă de învăţământ profesional, iar la LT „Someş” situaţia a rămas neschimbată faţă de anul şcolar în curs. În concluzie, nici unul dintre aceste licee nu se confruntă cu o scădere efectivă a numărului de clase.
„Considerăm că desfiinţarea unei clase de liceu la nivelul municipiului trebuie să aibă la bază analiza în ansamblu a celor patru licee, nu doar a unuia”, susţin profesorii de la LAPI, care, în mod firesc se întreabă: „Care au fost criteriile pe baza cărora s-a luat această decizie care afectează doar liceul nostru?” Profesori care, după comunicarea deciziei IŞJ Cluj, au adresat un „Memoriu” Direcţiei Generale Management şi Resurse Umane din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, cerând „reconsiderarea deciziei de aprobare /alocare în planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2017-2018 a unui număr de doar trei clase a IX-a de liceu din cele patru cerute de conducerea liceului şi votate în Consiliul profesoral şi în Consiliul de administraţie”.
Mai trebuie spus că LAPI Dej a beneficiat de un program de finanţare: Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, proiect finanţat din fonduri europene. Bugetul proiectului a fost de aproximativ 6,5 mil. lei, din care 98% reprezintă finanţarea din partea Guvernului României şi a Uniunii Europene, iar 2% contribuţia Municipiului Dej. Obiectivul general al proiectului „Modernizare şi extindere clădire principală Liceul Alexandru Papiu Ilarian cu un corp de clădire D+P+2E şi modernizare teren sport cu anexe”, l-a constituit îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale şi logistice a liceului, cu scopul asigurării unui proces educaţional la standarde europene şi a îmbunătăţirii participării populaţiei şcolare la procesul educaţional. 
În urma acestor investiţii, elevii beneficiază astăzi de condiţii de studiu excepţionale. Baza materială existentă anterior s-a îmbogăţit cu alte opt laboratoare (ştiinţifice, de informatică şi un laborator fonic, special destinat claselor bilingve), şase cabinete cu diferite specializări, un amfiteatru şi un CDI modern, în care există şi un fond important de carte în limba franceză. Proiectul se află în perioada de monitorizare post implementare, care implică respectarea unor indicatori de proiect: numărul de elevi care beneficiază de infrastructura de învăţământ preuniversitară reabilitată / modernizată / extinsă / echipată, îmbunătăţirea participării elevilor la procesul educaţional. Nerespectarea acestor indicatori, desfiinţarea pe cale administrativă a unor clase şi reducerea numărului de elevi, fără o cauză obiectivă, poate duce la retragerea întregii finanţări (conform contractului de finanţare).
Dat fiind că numărul de elevi scade de la an la an (în anul şcolar 2014-2015 nu s-a mai aprobat a doua clasă de ştiinţe ale naturii, în anul şcolar 2015-2016 nu a fost aprobată clasa a V-a de limba engleză intensiv, iar pentru anul şcolar următor, 2017-2018, s-a desfiinţat profilul filologie), rezultă că acest indicator nu este respectat, ceea ce ar avea implicaţii greu de anticipat, atât directe, cât şi raportate la nivelul comunităţii locale.
Prin urmare, având în vedere cele prezentate mai sus, profesorii Liceului „Al. Papiu Ilarian” consideră hotărârea IŞJ Cluj „nejustificată şi nedreaptă în raport cu performanţele liceului, se consideră discriminaţi în raport cu celelalte licee ale oraşului şi semnalează lipsa criteriilor valide de departajare între licee”. În memoriul adresat MEN (semnat de 34 de profesori), ei solicită reconsiderarea deciziei de „desfiinţare a profilului filologie şi aprobarea a patru clase de liceu în planul de şcolarizare pentru 2017-2018, menţinând astfel o structură stabilă care a funcţionat mai bine de 20 de ani şi care a consacrat liceul, ducând la îmbunătăţirea constantă a rezultatelor procesului instructiv-educativ. În plus, solicită ca această structură să fie menţinută până la elaborarea unor criterii de departajare valide, care să constituie baza legală a desfiinţării unor clase de liceu”.
În fine, nu sunt neglijabile nici implicaţiile sociale. Dacă această decizie este menţinută, un număr important de profesori titulari din liceu vor fi afectaţi în următorii trei ani. Situaţia acestora va fi cu atât mai gravă, cu cât numărul de ore disponibile pentru aceste discipline este deja foarte redus sau chiar inexistent.
M. Vaida
