Presa școlară dejeană, de la print, la RADIO-CNAM

Presa școlară dejeană, de la print, la RADIO-CNAM

„Publicațiile școlare se întind în timp, la Dej, pe mai bine de o sută de ani”, scria prof. Dan Mârza, într-un articol din primul număr al revistei „Liceenii” (An 1, nr. 1; 1994), oferind totodată o clasificare a acestora: publicații de tip anuar, sau buletin oficial; publicații cu caracter pedagogic; publicații cu caracter mixt; publicații ocazionale și publicații diverse, în general multigrafiate.

Cele mai vechi tipărituri de tip anuar sau buletin oficial apar după 1870, în limba maghiară: Anuarul școlii civile superioare de băieți și de fete din Dej (1874), Buletinul școlar anual al comitatului Solnoc-Dăbâca (1882), Consfătuiri didactice. Buletinul oficial al comitetului didactic din Solnoc-Dăbâca (1893), Anuarul gimnaziului regal de stat maghiar din Dej (1897-1918; 1940-1942) și Anuarul școlii primare civile, romano-catolice, de băieți și de fete(1914). În perioada interbelică, presa școlară va fi reprezentată de: Anuarul Liceului „Andrei Mureșanu” (1919-1940), Anuarul liceului reformat din Dej (1919), iar la categoria publicațiilor cu caracter pedagogic, de Gazeta școlii active (1925) și Școala someșeană (1927).

Dintre acestea, Anuarul Liceului „Andrei Mureșanu”, redactat de directorii școlii, s-a dovedit cea mai longevivă și mai consistentă, oferind, din punct de vedere istoric și social, date esențiale privind cadrele didactice, elevii înscriși, manualele aplicate și raportul contabil din fiecare an, aferent perioadei recenzate. Adevărate cronici ale activităților școlare și extrașcolare, anuarele cuprind de asemenea, numeroase file de istorie a liceului și articole științifice ale profesorilor.

În ce privește presa școlară cu caracter mixt, adică ceea ce astăzi numim generic „revistă”, a fost mai slab reprezentată în perioada veche și mult mai bine în cea contemporană. Dintre cele vechi merită amintite: Speranța (1893), o revistă bilunară a școlii de stat; Tineretul (1921), publicată de liceul reformat și Cuvântul (1923), rămasă în manuscris.

Mai aproape de noi, Răsunetul, ca revistă a Liceului nr. 1, iar apoi a Liceului „Andrei Mureșanu” a apărut într-o serie șapirografiată în 1967-1969, fiind reluată într-o nouă serie în 1973 (rămasă în manuscris) și tipărită într-o a treia serie, în 1977.
În aceeași perioadă apar în formă șapirografiată revistele: Aripi tinere (1968 – 1969) ca publicație a Liceului nr. 2, Tinere condeie (1970), publicație a Școlii Generale Nr.1 și Miorița (1973), editată de Școala din Câțcău.

Dintre acestea, revistele „Răsunetul” și „Aripi tinere” au fost cele mai reușite, ambele oferind spațiu creațiilor literare ale elevilor, articolelor tematice din viața școlii și desigur, celor cultural-științifice sau sportive. Și pentru că am avut ocazia să „răsfoiesc” numerele 1 și 3 ale revistei „Răsunetul” nu pot să nu amintesc câteva nume de elevi care au semnat în paginile acestora, elevi dintre care mulți au devenit personalități ale vieții dejene și nu numai: Cornelia Cara, Ovidiu Vaida, Voicu Mesaroș, Pompei Cocean, Dana Turțeanu, Cristina Oniga, Dan Călin Peter, Avram Pall, Koșa Margareta, Radu Racolța, Luminița Pop, Ion Crețu, Adrian Cosma.

În 1978 și în 1980, sub egida Comitetului UTC al Liceului „Andrei Mureșanu”, revista Răsunetul a publicat și două volume de Studii (I și II) cuprinzând articole științifice ale cadrelor didactice, ale elevilor și a unui important număr de universitari și cercetători științifici, prezentate sub forma unor comunicări la „Sesiunea științifică omagială de studii literare, filologice și interdisciplinare închinată Centenarului Independenței”, care a avut loc în Dej în zilele de 27-29 mai 1977. Printre semnatarii articolelor se găsesc: Leon Birnbaum, Onufrie Vințeler, Gheorghe Siminel, Iosif Bâtiu, Mircea Goga și Yvonne Goga, Dan Mârza, Zorin Diaconescu, Valentin Tașcu, Constantin Pop, Mircea Popa, dar și elevii eminenți ai școlii: Kantor Alexandru, Dan Mândru, Kosztin Ioan și Radu Săplăcan.

Un număr „special” apare în 1979, în întâmpinarea celui de al XII – lea Congres al PCR, educația politică a tinerei generații fiind una din cele mai importante obligații ale Comitetului UTC din școală, editorul publicației.

În categoria suplimentelor de tip „foi volante” se mai pot aminti cele prilejuite de competițiile sportive: Criteriul speranțelor – tipărită cu ocazia turneului final de baschet juniori și junioare III, desfășurat la Dej, în organizarea Clubului Sportiv Școlar (1-5 septembrie 1985) și Handbal, prilejuită de etapa de zonă a Campionatului sportiv și școlar la handbal fete al ministerului Industriei Chimice, organizată de Liceul „Andrei Mureșanu” (1-3 aprilie 1986).

Tot în seria publicațiilor multigrafiate ocazionale, se înscriu și buletinele oficiale apărute cu ocazia unor competiții sportive (Trofeul „Andrei Mureșanu”, Criteriul speranțelor etc.), cele două broșuri cu titlul „Dialog sportiv între generații”, editate de Clubul Sportiv Școlar, cu prilejul sărbătoririi a 10 ani de activitate a clubului, precum și volumele de creație literară multiplicate de Clubul Copiilor Dej, cu prilejul concursurilor și simpozioanelor „Pana de Aur” și „Biochim”. Deși sunt multiplicate cu diferite mijloace, care astăzi sunt desuete (șapirograf, mașină de scris, xerox) toate aceste publicații rămân importante prin evenimentele pe care le consemnază pentru posteritate, prin informațiile pe care le transmit despre o anumită perioadă de timp și oamenii care au înnobilat acele vremuri.

Chiar dacă am prezentat foarte sumar tabloul presei școlare dejene, ideea de tradiție, de continuitate este cât se poate de clară. Este și expresia celei mai sincere dorințe de a lăsa ceva în urmă, de a transmite generațiilor viitoare însemnele unei vieți școlare, bogată și viu colorată, indiferent dacă se referă la olimpiade, activități sportive, cercetare științifică sau creații literare.

În acest sens, aparițiile revistelor „Liceenii”, la „Andrei Mureșanu” (1994) și „Adolescenții”, la LAPI (1995), precum și reluarea tipăririi Anuarelor Colegiului Național „Andrei Mureșanu” s-au produs în mod firesc și nu fac altceva decât să continue, cu alte mijloace și la un alt nivel, tradițiile presei școlare dejene. O tradiție la care au pus umărul, de fiecare dată, directorii respectivelor instituții de învățământ.

La ora actuală, ambele reviste apar într-un format jurnalistic de tip mozaic, în care se regăsește fascinanta diversitate a vieții de elev. Și, deloc întâmplător, existența celor două publicații evoluează în convergență cu cea a școlilor cărora le aparțin şi a comunității din care fac parte. Marcând o evidentă schimbare de ton şi de atitudine față de primele numere, ambele reviste sunt puternic motivate acum de noile tendințe și noile tehnologii, care oferă adolescenților o deschidere de neimaginat spre o lume într-o continuă și accelerată schimbare. Impregnate în plus de sentimentul unei libertăţi nelimitate, pe care îl împărtășesc între ei tinerii din toată lumea, aștept momentul în care aceste reviste se vor digitaliza, fără să uite însă de arhiva de care dispun și care merită de asemenea să fie valorificată și făcută cunoscută. Online.

Vorbind așadar de noile tehnologii, radioul este oarecum un moșneag în mass media zilelor noastre. Chiar și la Dej, unde timp de zece ani (până în 1989), în cadrul Casei Municipale de Cultură a funcționat o Stație de Radioficare locală, înființată și coordonată de profesorul Dan Mârza. Dejenii „mai vechi” își amintesc cu siguranță de emisiunile transmise zilnic pe calea undelor, mai ales de Săptămâna Teatrului Radiofonic, în cadrul căreia se prezentau spectacolele de teatru înregistrate din repertoriul formațiilor Casei de Cultură. Că de, pe vremea aceea, aveam și trupe de teatru…

Oricum, modernizat și adaptat ca și conținut vremurilor post-moderne, radioul se dovedește încă tentant pentru mulți dintre noi. În mașină, în birouri, acasă sau în magazine, posturile de radio mai au ceva de spus și dacă n-ar avea, n-ar fi ascultate.

Astfel, în valul de audienţă înregistrate de posturile de radio de tip comercial, în perioada august-decembrie 2016, Kiss FM a fost lider la nivelul întregii ţări pe segmentul de public cu vârste cuprinse între 16 şi 49 de ani, în timp ce bucureştenii au optat pentru Radio ZU, potrivit sondajului publicat în ianuarie 2017 de site-ul Paginademedia.ro. Cea mai importantă creştere a fost însă marcată de Rock FM, aflat pe locul nouă în topul audienţelor. Postul este ascultat în medie de 206.000 de persoane tinere zilnic, cu un plus de aproape 40.000 de tineri faţă de valul din 2015. După care urmează Pro FM şi Europa FM.

În concluzie, tinerii ascultă radio, iar dacă undele hertziene le-au captat atenția, nu e de mirare că își doresc să devină ei înșiși producători, editori și redactori de programe. Mai mult de atât, își doresc emisiuni cu tineri, despre tineri. Așa se explică și de ce funcționează în județul Cluj 12 radiouri şcolare, 3 dintre ele difuzând inclusiv emisiuni informative de scurtă durată.
În acest context mai mult decât efervescent, ideea înființării unui post de radio la Colegiul Național „Andrei Mureșanu” din Dej, nu este o mare surpriză. Ideea a germinat bine mersi câțiva ani buni și în cele din urmă s-a materializat cu susținerea conducerii școlii, a Fundației „Andrei Mureșanu”, comitetului de părinți și câțiva sponsori generoși, toți contribuind pentru o dotare minimă a studioului RADIO-CNAM. Între timp, un grup de elevi pasionaţi de mass-media și-a pus la punct grila de programe și strategia necesară captării atenției colegilor lor. Pentru că radioul nu înseamnă doar muzica transmisă în pauze, ca background sonor la conversațiile elevilor sau ca substitut al acestora! Ba, dimpotrivă.

Asumându-și cu seriozitate rolul de media maintainer, colectivul de redacție și-a propus din start un program clar de emisiuni săptămânale ce vor fi difuzate în timpul pauzelor mari. Temele abordate vizează: Orientarea școlară şi profesională, Oglinda adolescenței, Stand-up radiofonic, Viață socială, iar în zilele de vineri, în pauza mare, o retrospectivă a evenimentelor din săptămâna respectivă. Totodată, întreaga echipă și-a declarat receptivitatea față de „orice fel de preferinţe cu privire la subiectele pentru emisiuni” așteptând din partea colegilor lor sugestii și implicare.

O echipă foarte hotărâtă din care fac parte: Maria Belu – redactor șef; Sebastian Isai – redactor departament: Orientare școlară și profesională; Alin Conțiș – redactor departament: „Fast moving generation”; Mihai Pura – coordonator departament: Muzică; Alex Pop – Dj și comediant; Radu Moșutan, Cătălin Petruț și Cătălin Moldovan, toți trei DJ.

Și dacă vreți să mai adaug câteva cuvinte mari, late și festiviste (cam ce s-a rostit la inaugurarea postului) acestea s-ar referi la: „necesitatea de a crea condiții viabile de dezvoltare personală a elevilor dejeni”, „de a forma o sursă de mediatizare a vieții colegiului”, „de a da mai mult sens și utilitate timpului liber petrecut de elevi în cadrul școlii”, de „a influența în sens pozitiv grupurile defavorizate și interesul pentru școală al acestora”, „să contribuie la formarea elevilor ca factori activi în societate, care își folosesc resursele, ideile și aptitudinile pentru promovarea și susținerea comunității” etc.etc. Le-am adăugat, dar traducerea acestor sofisticate concepte o las pe seama dumneavoastră, deoarece, dincolo de limbajul plin de rumeguș care a umplut respectivele alocuțiuni, rămâne sper viabilă, o singură și simplă realitate: la Dej, glasul adolescenței se aude, oficial, începând de vineri, 31 martie pe RADIO-CNAM.
Iar dacă se aude, sper să fie auzit. E tot ce-și doresc și tinerii din Dej. Restul, nu are nevoie de cuvinte. Vine de la sine…
Succes!

Magdalena Vaida

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*