Şcoala Populară de Arte “Tudor Jarda” Cluj-Napoca a fost întotdeauna în avangarda prezentărilor făcute judeţului Cluj, prin expoziţiile de artă plastică pe care le-a organizat de-a lungul anilor.
Acest gen de iniţiative a debutat în anul 2009, la Ciucea, continuând şi în anul următor, 2010, în aceeaşi locaţie, după care s-a mutat în 2011 în rezervaţia naturală de la Cheile Turzii şi a zonelor din împrejurimi. În continuare, în anul 2012 tabăra s-a desfăşurat sub denumirea de “Salin Art”, fiind constituită din valorificarea artistică a peisajului Salinei Turda, un adevărat muzeu al mineritului în sare al Transilvaniei. A urmat ediţia din 2015, materializată printr-o expoziţie remarcabilă, prilejuită de inaugurarea Galeriei subterane „Fabrica de Zahăr”, apoi cea din 2016, cu prilejul celei de-a VI-a ediţii a sa constând în imortalizarea, prin metodele specifice artelor plastice, a celor mai importante obiective din zona Dejului, precum: „Lacul Ştiucii” – Sic; Castelul de la Bonţida; Castelul din Răscruci; Complexul artistic monumental de la Tăuşeni – „Desemne pentru ploaie şi curcubeu”, al regretatului artist plastic Al. Chira; Mănăstirea Nicula; Catedrala Armenească – Gherla; Biserica Reformată din Dej; Ocna Dejului; Castrul roman „Samus” din Căşeiu şi Cetatea Dăbâca a voievodului Gelu.
„După această tabără de creaţie, când vom sărbători în mod oficial finalizarea lucrărilor clădirii Şcolii de Arte Cluj-Napoca – organizăm o expoziţie retrospectivă de prezentare a judeţului nostru, cu lucrări realizate la toate ediţiile de până acum ale Taberei de Creaţie Arte Plastice, rod al muncii mai multor promoţii de cursanţi ai noştri. Este o edificatoare dovadă a continuităţii eforturilor instituţiei, în planul valorificării cât mai optime a resurselor culturale şi turistice ale Clujului”, a declarat, referitor la această temă, dl. Vasile Corpodean managerul Şcolii de Arte Cluj-Napoca.
Totodată, domnia sa a ţinut să menţioneze că începând din acest an, 2017, instituţia va iniţia o nouă abordare a resurselor naturale ale judeţului prin valorificarea şi reprezentarea prin artă a elementelor sale: apă, lemn, piatră… Iar anul acesta subiectul viitoarei tabere de pictură ce urmează a fi organizată, şi care va dura o săptămână, va fi APA CLUJULUI. Cu acest prilej, obiectivele taberei vor fi următoarele: valorificarea celor trei râuri importante care brăzdează judeţul – Someşul, Arieşul, Crişul, a lacurilor artificiale şi barajelor de munte -Tarniţa, Beliş, Drăgan, Floroiu, a lacurilor sărate, balneare – Cojocna, Turda şi cele din zona Dejului.
Nu vor fi neglijate nici lacurile urbane din Cluj sau cele piscicole din zona judeţului – Ţaga, Geaca, Sucutard, Cătina, Ciurila şi nici renumitul Muzeu al Apei din Floreşti, despre care se pot rosti doar superlative: e primul şi unicul muzeu al apei din ţară, unul din puţinele muzee de acest gen din lume, amenajat într-un cadru natural deosebit, în clădirea primei staţii de pompare a apei de la sursă, pusă în funcţiune în 1898. De asemenea, un obiectiv important prin spectaculozitatea sa este şi „Casacada Miresii” din Răchiţele, sursă de inspiraţie până acum doar a poeţilor şi fotografilor.
Pentru că elementul acvatic joacă un rol atât de important pentru VIAŢĂ iar APA este intim legată de istorie, purifică şi în acelaşi timp regenerează, fiind folosită pentru a cuceri noi şi noi teritorii, aceasta constituie şi elementul unor desfăşurări epice. Dar totodată, APA are şi o funcţie lirică, evocatoare, prin corelaţia ce se poate stabili cu uşurinţă între un anumit context acvatic şi diferite stări emoţionale asociate. De aceea, în viziunea organizatorilor viitoarei tabere de creaţie, intitulată „Apa á la Cluj”, acest element reprezintă un motiv major de inspiraţie şi, totodată, prin lucrările realizate, de promovare a judeţului nostru. 
Tabăra va avea loc în perioada 3-7 iulie 2017, este dedicată cursanţilor Şcolii de Arte Cluj, iar în 2 octombrie 2017 va fi vernisată expoziţia de prezentare a lucrărilor în cadrul deschiderii noului an educaţional 2017 – 2018.
