Inaugurarea Muzeului Tradiţional al Văii Ţibleşului

Inaugurarea Muzeului Tradiţional al Văii Ţibleşului

Luni, la Spermezeu a fost inaugurat primul Muzeu Tradiţional de pe Valea Ţibleşului. Muzeul este deschis în casa tradiţională achiziţionată de Episcopul Macarie al Europei de Nord, fiu al Văii Ţibleşului.

Lucrările au fost binecuvântate prin prezenţa Mitropolitului Andrei şi a Episcopului Macarie, la deschiderea oficială fiind invitat şi preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Moldovan, subprefectul Ciprian Oprea Ceclan şi oficialităţi judeţene şi locale. Pentru tot ceea ce a făcut pentru promovarea satului natal, dar şi a Văii Ţibleşului, episcopul Macarie a primit titlul de cetăţean de onoare al Spermezeului. De luni, cetăţean de onoare al comunei este şi mitropolitul Andrei. Distincţiile acordate de Consiliul local au fost oferite de primarul Sorin Hognogi.

În acest cadru, profesorul Alexandru Deneş şi artista Olimpia Deneş au gândit un moment artistic prin care să le fie repus în scenă obiceiul „Cununii grâului”.
Casa a fost dată de către Episcopul Macarie în grija Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, fiind prezent directorul Alexandru Gavrilaş, devenind de acum un reper al arhitecturii de pe Valea Ţibleşului. Este cea mai amplă şi bine pusă la punct gospodărie-muzeu din judeţul Bistrița-Năsăud şi printre cele mai frumoase din ţară.

Doctor în folclor, un etnolog recunoscut în breasla specialiştilor, episcopul Macarie Drăgoi doreşte ca astfel satul năsăudean să rămână în istorie şi prin arhitectura tradiţională. Casa este situată chiar în centrul comunei, lângă şcoală.

Episcopul Macarie Drăgoi nu este la prima casă pe care o achiziţionează, în urmă cu ceva timp cumpărând şi donând două case bătrâneşti din Spermezeu la Muzeul Etnografic din Cluj Napoca şi Muzeul Astra din Sibiu, una din centrul Spermezeului, unde şi-a petrecut cei mai frumoşi ani ai copilăriei a lui Ion Diacu şi una a străbunicilor Iustin şi Marina de pe Valea Hagii.

“Preocupările faţă de cultura tradiţională a satului meu natal au debutat în lucrarea de licenţă, de acum 17 ani, când, realizând monografia acestei așezări m-am ocupat şi de aceste aspecte de viaţă sătească: locuirea, ocupaţiile tradiţionale, portul popular şi podoabele artei populare din aceste locuri. Iar după această lucrare din anul 2000, am publicat mai puţine lucrări de etnografie, de cultură materială faţă de cele de aşa-numită cultură imaterială, mai direct spus de folclor. Dar în ultimii ani, după experienţele mele scandinave, unde am putut vedea la tot pasul cel mai viu interes faţă de păstrarea pentru viitor a celor mai diverse forme de locuire ţărănească, întruchipate exemplar în acest model european şi mondial pe care-l reprezintă Skansen-ul şi alte muzee în aer liber, am încercat să mă reapropiu şi de valorile culturii tradiţionale materiale şi, după cum vă este cunoscut, am făcut toate demersurile pentru ca în trei muzee etnografice în aer liber satul acesta şi satele de pe Văile Ţibleşului să fie reprezentate. Astfel, la cel mai vechi muzeu în aer liber, acela din Cluj, fondat de Romulus Vuia în 1928, apoi la cel al Satului, din capitală, datorat marelui sociolog Dimitrie Gusti, datând din 1936, şi la cel din Sibiu mai nou, înfiinţat de Cornel Irimie, vor putea fi văzute de vizitatori, case de la Spermezeu, alături de cele mai frumoase construcţii din toate zonele etnografice ale Ţării. Tot mai numeroase şi mai interesante sunt în țara noastră și în Europa demersurile de păstrare in situ a minunatelor case de lemn din spaţiul etnocultural, unde comunităţile locale se implică în conservarea şi studierea lor sistematică. Iată de ce gândul meu s-a îndreptat spre asemenea muzeu sătesc al comunei Spermezeu dar și al satelor de pe binecuvântatele Văi ale Țibleșului, pe care îl inaugurăm astăzi. Am adunat aici obiecte de valoare etnografică recunoscută, pe care generaţiile viitoare le vor putea admira, de a căror importanţă în viaţă aceste obiecte le vor aduce aminte peste zeci de ani. Nu le-am lăsat să fie risipite, cum n-am îngăduit să fie uitate miile de texte folclorice donate Arhivei de Folclor din Cluj a Academiei Române şi care vor constitui un corpus folcloric al Văilor Ţibleşului. Puteţi vedea aici, cumulate, exemple de produse meşteşugăreşti, unelte pe care strămoşii noştri le-au împodobit cu măestrie, pe care le-au folosit apoi în munca de zi cu zi sau în împrejurări de sărbătoare.Obiectele, asemenea textelor populare şi formulelor rituale alcătuiesc o filosofie de viaţă, o concepţie unitară despre mediul geografic, despre spaţiu şi despre timp, despre întreaga creaţie a lui Dumnezeu”,a spus episcopul Macarie.

Preasfinţia a dăruit muzeului şi o monografie unicat, bine primită de specialişti, monografia Văilor Ţibleşului, teza de doctorat care cuprinde cele mai frumoase tradiţii şi obiceiuri adunate de episcop de la oamenii acestor meleaguri.

sursa: www.răsunetul.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*