Statistici sumbre: românii, bolnavii Europei!

Statistici sumbre: românii, bolnavii Europei!

Românii sunt bolnavii Europei. O arată situaţia din spitalele supraaglomerate, dar şi Raportul Naţional privind Starea de Sănătate a Populaţiei României 2016. Ocupăm locurile fruntaşe în Uniunea Europeană când vine vorba de afecţiunile grave: cancer, diabet, boli de inimă, TBC, hepatită. Numărul pacienţilor creşte de la an la an. Cu toate acestea, nu există programe de prevenţie bine puse la punct, iar mulţi dintre pacienţi sunt nemulţumiţi de condiţiile din spitale, dar şi de calitatea serviciilor medicale.

Numărul pacienţilor creşte de la an la an. În cazul bolilor de nutriţie şi de metabolism, creşterea medie este de 43% pe deceniu, pentru bolile aparatului circulator – 29%, tumori – 29% şi tulburări mentale – 24%. 40% din populaţia României suferă de hipertensiune arterială, iar o mare parte dintre bolnavi nici nu ştiu că au această problemă. 60% dintre decesele din România au drept cauză boli cardiovasculare, iar incidenţa acestor afecţiuni a crescut în ultimii 10-15 ani, avertizează cardiologii. Aceste statistici explică şi de ce românii au cea mai scăzută speranţă de viaţă din Uniunea Europeană. Cel mai mult trăiesc francezii: 88 de ani femeile şi 82 – 83 de ani bărbaţii. Românii, însă, mor cu 15 ani mai devreme decât francezii.

Boala hipertensivă cardiacă este în România de 18 ori mai mare decât în Olanda, de 15 ori mai mare decât în Marea Britanie, de patru ori mai mare decât în Germania, de cinci ori mai mare decât în Polonia şi cu circa 75% mai mare decât în Bulgaria, arată Raportul Naţional privind Starea de Sănătate a Populaţiei României 2016. Anual, 150.000 de români se sting din cauza problemelor cardiace, ceea ce reprezintă 60% din totalul deceselor înregistrate pe întreg teritoriul ţării noastre, fapt ce ne clasează pe locul patru în lume. Aproape jumătate dintre olteni au hipertensiune arterială, o boală care, netratată la timp, duce la deces. La nivel naţional, potrivit celui mai recent studiu publicat de Societatea Română de Hipertensiune, boala afectează peste 7,4 milioane de persoane.

Numărul accidentelor vas¬culare cerebrale, a doua cauză a deceselor ca frecvenţă în ţările din estul Europei, este de trei-patru ori mai mare în România decât în ţările din vestul Europei, cu circa 30% mai mare decât în Polonia şi cu circa 60% mai mic decât în Bulgaria. În România, aproape 65.000 de persoane suferă anual un accident vascular cerebral, 31% dintre ele având vârste cuprinse între 20 şi 50 de ani, ceea ce înseamnă 178 pe zi. Cea mai frecventă cauză a accidentului vascular cerebral este faptul că un cheag de sânge blochează o arteră cerebrală, iar sângele nu mai irigă cu oxigen o anumită porţiune a creierului şi aceasta cedează.

Numărul pacienţilor care suferă un accident vascular cerebral ar putea să scadă dacă pacienţii ar avea o mai bună educaţie medicală şi ar merge la controale periodice chiar şi atunci când nu îi doare nimic. Medicii spun că nu de puţine ori internează oameni care abia în acel moment descoperă că de ani de zile suferă de o boală de care nu au ştiut nimic.

Prevenţia primară este bună şi pentru pacient, şi pentru sistemul medical. Asta înseamnă ca şi pacientul, şi medicul de familie să fie interesaţi să păstreze o legătură mai atentă. Prevenţia înseamnă să merg la medic atunci când mă consider sănătos. Trebuie să conştientizăm că, mai ales după ce trecem de 30 – 40 de ani, trebuie să mergem la medic. Ne considerăm o persoană sănătoasă, dar, de fapt, pe propriile picioare putem să ducem o boală. În mentalul multora dintre noi, dacă ne-am trezit bine dimineaţa şi nu ne doare nimic înseamnă că suntem sănătoşi.

În România mor cele mai multe femei din Europa din cauza cancerului de col uterin, peste 2.000 anual. Acelaşi Raport Naţional privind Starea de Sănătate a Populaţiei României 2016 arată că la noi în ţară cancerul de col uterin este de peste şase ori mai mare decât în Olanda, de cinci ori mai mare decât în Marea Britanie, de peste patru ori mai mare decât în Germania, de două ori mai mare decât în Polonia şi cu 50% mai mare decât în Bulgaria. De ce a ajuns România aici? Avem un program de prevenţie care a eşuat. Centrele de iradiere sunt insuficiente. Pacientele nu sunt informate, ajung la medic când este prea târziu, iar la susţinerea psihologică de care au nevoie femeile şi familiile lor zdruncinate de suferinţă statul nu se gândeşte.

Lista afecţiunilor la care România ocupă locurile fruntaşe în Uniunea Europeană este mult mai mare. Comparând cu celelalte ţări din regiunea Europa şi membre ale UE, România are valori mari ale ratelor mortalităţii infantile, ocupând locul doi, după Malta.
În România, hepatita este problemă de sănătate publică. Şi în acest caz ne aflăm pe primul loc la nivel european, din punct de vedere al numărului total de cazuri de hepatită C. Rata generală de depistare a acestei boli este foarte scăzută în România, iar majoritatea pacienţilor sunt diagnosticaţi în contextul unor analize sau la internarea în spital pentru alte afecţiuni. În ţară mor anual aproape 3.000 de oameni din cauza cirozei provocate de hepatită. În România se înregistrează cei mai mulţi oameni infectaţi, raportat la numărul de locuitori, dar şi cele mai mici rate de vindecare. Nu există însă o strategie prin care bolnavii să fie depistaţi la timp şi trataţi. Statul nu a investit într-un program de prevenţie, doar sporadic mai există iniţiative ale unor asociaţii sau ONG-uri care fac campanii de testare gratuită.

Care este situaţia în alte ţări?

În timp ce în România programele de prevenţie nu există sau se derulează greu, în alte ţări statul are grijă de sănătatea cetăţenilor lor prin strategii puse la punct.

sursa: gazetadesud.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*