De Mica Unire, 24 ianuarie, la Dej a fost redeschis, într-un spaţiu ultramodern, Muzeul de Istorie. La eveniment au luat parte, alături de primarul municipiului Dej, Costan Morar, Înaltpreasfinţitul Andrei Andreicuţ, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, prorectorul Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, directorul Muzeului de Istorie din Dej, istoricul Constantin Albinetz, oficialităţi ale oraşului, militari ai Garnizoanei Dej, numeroşi profesori, elevi, pensionari, un public fidel muzeului.
„La Dej, trăim, azi, un moment istoric. Deschidem Muzeul de Istorie într-o locaţie modenă, frumoasă. Venim în faţa publicului cu expoziţii inedite, cu piese inedite, care până acum au stat în depozit şi azi au văzut lumina vitrinelor. 2018 este Anul European al Patrimoniului Cultural. Începem frumos acest an cu o dublă semnificaţie, prin deschiderea unei instituţii de cultură. Un muzeu este întâi de toate respectul pentru strămoşi, pentru istorie, pentru tradiţie, pentru valori. 
Muzeul nostru a fost înfiinţat în anul 1925 şi a trebuit să treacă 93 de ani ca să avem, în sfârşit, un spaţiu generos în care să ne dezvoltăm. Ne reluăm activitatea într-o zi istorică, 24 Ianuarie. Munca de-abia acum începe. Avem două direcţii de acţiune: dezvoltare şi modernizare. Prima înseamnă constituirea unui colectiv tenace de specialişti – arheolog, conservator, restaurator, muzeografi, pedagog muzeal. Vom derula ample lucrări de cercetare ştiinţifică, pentru a valorifica şi dezvolta patrimoniul muzeal. Sunt necesare lucrări de restaurare a pieselor de patrimoniu. Cei ce vor veni după noi trebuie să ne continue activitatea cel puţin încă 100 de ani”, a declarat, pentru cotidianul „Făclia”, directorul Muzeului de Istorie din Dej, istoricul Constantin Albinetz.
Managerul instituţiei spune că şi activitatea muzeului se va moderniza. „Avem o sală de proiecţii 3D, unde vom face reconstituiri istorice, unde vom proiecta filme istorice. Tehnologiile moderne ne vor ajuta în prezentarea colecţiilor muzeului şi, în mod cert, vor atrage tinerii. Întotdeauna muzeele au avut un rol educativ. Apropo de holograme: cum ar fi să îl auzim pe Alexandru Vaida Voievod citind „Declaraţia de Independenţă” a naţiunii române; cum ar fi ca el să ne primească în muzeu şi să ne prezinte Declaraţia pe care a citit-o în Parlamentul de la Budapesta, la 18 octombrie 1918…”, a relatat, cu entuziasm, istoricul Constantin Albinetz. El spune că este foarte atent la tendinţele muzeologiei moderne şi susţine că „un muzeu nu trebuie să fie un turn al cercetării, al oamenilor cu ochelari cu dioptrii mari, care stau toată ziua în bibliotecă”. „Muzeul nostru va fi deschis copiilor, elevilor, studenţiilor, familiilor din Dej şi de pretutindeni, doctoranzilor. De azi, toţi pot petrece ore plăcute în muzeu”, a afirmat managerul instituţiei.
Opaiţul paleocreştin din secolul IV, descoperit la Dej, este o piesă unică din tezaurele arheologice din România şi chiar din Europa. Opaiţul din bronz se compune dintr-un rezervor de formă ovală, cu orificiu de turnare a uleiului, şi un rostrum alungit, prevăzut cu locaş pentru introducerea fitilului, remarcîndu-se prin ornamentaţia cu simboluri creştine, compusă dintr-o cruce înscrisă într-un chenar romboidal, cu doi butoni laterali. În partea superioară a crucii se află un porumbel cu aripile întinse, simbol al Sfântului Duh.
„Sunt expuse în muzeu valoroase piese din epoca bronzului – arme, topoare de luptă, piese de harnaşament, pentru că epoca a fost războinică, în comparaţie cu epoca pietrei, unde comunitatea era contemplativă, iubitoare de artă, de frumos, precum se vede în ceramica de Cucuteni. Peste aceste comunităţi vin indoeuropenii, populaţie războinică, care a trecut prin foc şi sabie localnicii din aşezările lor. Apoi, din epoca romană, avem un tezaur de 40 de denari din argint, descoperit în anul 1953, la Nireş. Breslele meşteşugarilor din Dej – cizmari, olari, pielari, curelari, fierari – erau renumite în Dej. Cizmele din Dej ajungeau până la Constantinopol, iar preţul lor era stabilit de Dieta din Transilvania. În secolul al XVII-lea, oraşul Dej i-a găzduit pe principii din familia Rakoczi. Ea avea un castel la Dej şi conducea Transilvania din acest oraş.
Armatele Transilvaniei erau echipate de meşterii din Dej. Sarea din Dej – cea mai pură din Europa – a stat la baza dezvoltării oraşului. Sarea din Dej era transportată pe plute – în fapt mari ambarcaţiuni în care erau încărcate zece mii de bulgări de sare. Era un adevărat şlep. Atestarea documentară a Dejului este legată tot de exploatarea şi transportarea sării. Principii şi voievozii Transilvaniei, apoi regii Ungariei, au fost atenţi la dezvoltarea Dejului prin minele de sare. Venitul din exploatarea sării revenea regelui, mai târziu împăratului de la Viena”, a relatat directorul muzeului.
În sala care reprerezintă epoca modernă, contemporană – cu referiri şi la cele două conflagraţii mondiale din secolul trecut -, la loc de cinste se află imagini cu patrioţii unionişti din Dej, care, prin faptele lor, au realizat Marea Unire de la 1 Decembrie 1918: Theodor Mihali, Alexandru Vaida Voievod şi Ciceo Pop.
„Alexandru Vaida Voievod era cel mai tânăr. El este cel care a citit „Declaraţia de Independenţă” a naţiunii române în Parlamentul de la Budapesta. Theodor Mihali a fost printre primii avocaţi români din Dej, fondator şi director al Băncii Someşene, prin care a ajutat un mare număr de studenţi şi elevi. A făcut parte din delegaţia Memorandiştilor, a fost închis, în Ungaria, pentru acest lucru; soţia sa l-a urmat, în perioada detenţiei, a stat mult timp în condiţii precare în gazdă, s-a îmbolnăvit grav şi a murit la scurt timp după revenirea acasă. Theodor Mihali a fost preşedinte al „Astrei” (n.r. Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, înfiinţată la Sibiu în 23 octombrie/4 noiembrie 1861, având un rol însemnat în emanciparea culturală şi politică a românilor din Transilvania) din Dej. Ştefan Cicio, născut la Şigău, lângă Dej, s-a stabilit, ca avocat, la Arad. În casa lui îşi avea sediul Consiliul Naţional Român din Arad. Memoria celor trei mari personalităţi este cinstită printr-un monument statuar, în centrul oraşului Dej”, a explicat istoricul Constantin Albinetz.
http://ziarulfaclia.ro/muzeul-de-istorie-din-dej-in-anul-centenarului-marii-uniri/
Foto: dejulmeu.ro și faclia.ro
