La Complexul Memorialul Deținuților Politici de pe Dealul Cărămidăriei din Gherla a avut loc, duminică (2 septembrie), o serie de manifestări menite să marcheze începutul investigațiilor arheologice preliminare de identificare a rămășițelor pământești ale deținuților politici morți la Gherla și aruncați în gropi comune săpate în ,,Cimitirul cu Cruci”.
După slujba Sfintei Liturghii, săvârșită de părintele Grigorie Benea în biserica Memorialulului, manifestările au continuat în cimitirul deținuților politici unde Asociația Nasui Collection & Gallery a organizat un eveniment expozițional.
Evenimentul cultural de la Gherla face parte din proiectul Monumente în mișcare – Memoria rezistenței, produs de Nasui Collection & Gallery lansat în 2017. Proiectul urmărește să deschidă problematica memoriei istoriei recente a dictaturii comuniste, prin crearea și amplasarea de monumente de artă contemporană în orașe unde au existat mișcări de rezistență împotriva comunismului sau spații opresive de detenție: Pitești, Râmnicu Sărat, Brașov, Oradea, Gherla.
La Gherla a fost expusă lucrarea „View from Light” realizată de artistul Bogdan Rața: sculptură de mari dimensiuni (2.50 m) care marchează atât prin conținutul simbolic, cât și prin prezența arhitecturală, importanța și relevanța spațiului memorial de la Gherla. Lucrarea reprezintă, un bărbat îngenuncheat care are mâna dreaptă ridicată spre cer iar cu cea stângă indicând pământul. Prin felul cum sunt așezate degetele statuii, în limbajul semnelor, mesajul este acela că: „Dumnezeu este aici!”. Statuia a fost gândită pentru a avea impact puternic și imediat. Fiind creată din materiale contemporane și pregătită a fi itinerantă, lucrarea s-a „încărcat” simbolic și valoric la fiecare destinație, anterior fiind plasată la Memorialul Închisoarea Tăcerii Râmnicu Sărat și la Parlamentul European din Bruxelles. Proiectul este co-finanțat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului.
După evenimentul expozițional, discuțiile au continuat în muzeul memorialului. Au luat cuvântul preotul Grigorie Benea, gazda evenimentului, coordonatorul Memorialului Gherla, Cosmin Nasui, curatorul expoziției și Alexandru Dragoman, arheolog la Institutul de Arheologie ,,Vasile Pârvan” din București.
Părintele Grigorie Benea a vorbit despre întrepătrunderea dintre comemorarea liturgică a celor ce au murit sau suferit în închisori, transpunerea experienței lor tragice în acte culturale precum cel desfășurat în cadrul Memorialului de la Gherla. Arheologul Alexandru Dragoman a prezentat intențiile privind începutul investigațiilor arheologice preliminare în cimitirul gropilor comune de la Gherla pentru cunoașterea adevărului istoric cu privire la aceste orori.
„Reparațiile istorice referitoare la subiecte tensionate, ascunse sau ideologizate precum monarhie, comunism, holocaust s-au transferat și în zona de monumentalistică. La 30 de ani de la Revoluția Română din 1989 peisajul memorialistic al rezistenței anticomuniste în reprezentările culturii vizuale este încă ca un puzzle fragmentat în alcătuire. Abia odată cu condamnarea oficială a comunismului în Parlamentul României din 2006 putem vorbi de o consolidare a eforturilor de cercetare, documentare și publicare prin „Revoluția arhivelor. Accesul la sursele istoriei recente” 2011. Proiectul Monumente în mișcare a pornit de la nevoia contextului istoric postcomunist prezent de a dinamiza efortul de simbolizare și semnalizare a unor locuri foste spații de închisoare sau detenție și a unor evenimente ale istoriei recente”, a declarat Cosmin Nasui, curatorul evenimentului expozițional.
Gherla a fost închisoarea unde au fost închiși cei care au trecut fraudulos frontiera de stat şi intelectualii fără culoare politică. Deasemenea, la Gherla au fost aduși înalţii prelaţi ai Bisericii greco-catolice, foarte mulţi preoţi, între care şi ortodocşi. Învăţătorii satelor vor fi şi ei în mijlocul poporului, fiindcă numărul ţăranilor care au trecut prin închisoare a fost de ordinul zecilor de mii. Ofiţerii şi avocaţii au îngroşat şi ei numărul martirilor de la Gherla. După datele statistice ale administraţiei închisorii, până la sfârşitul anului 1954, au fost închiși la Gherla peste 30.000 de deţinuţi politici.
Constantin Albinetz / ziarulfaclia.ro
foto: memorialul gherla/facebook.com
