Acum un veac și mai bine, Ecaterina S. Comșa se adresa „Matroanelor române”, în prefața cărții sale de bucate, reamintindu-le o spusă a lui Edmondo de Amicis – „Soarta multor oameni a atârnat de faptul dacă în casa părinților lor era, sau nu, o bibliotecă” – trecând apoi zisa asta pe spuza cărților de bucate, la care se pricepea foarte bine.
Zicea Ecaterina astfel: „Soarta economică a unei familii și în special modul de a se hrăni cineva atârnă de faptul dacă acel cineva cultivă sau nu arta culinară, căci pentru ca să dai o hrană intelectuală spiritului și inimii, trebuie mai întâi să hrănești în mod cultivat bazinul de existență al acestora: stomacul”. O spunea pe la 1902, când publica la Craiova volumul „Buna menajeră sau Carte de bucate”, din care ne vom înfrupta și noi azi, pregătind, ca pentru o zi de sărbătoare, un „clapon umplut cu tocătură”.
Claponul – pentru cine nu știe – este cocoșul castrat, fălos și gras.
Cum se pregătește?
Curățăm și spălăm claponul, îl sărăm și-l lăsăm puțin să stea, apoi îl umplem cu tocătură de carne de vită sau porc, felii de morcov și felii de pătrunjel. Se toarnă peste el puțină supă de vacă și, acoperind cratița, se lasă să se frigă încet, înăbușit.
După ce este deja fript rumen, îl tăiem în bucăți, îl aranjăm pe o farfurie lungă. „Iară peste sosul din cratiță punem puțină supă de vacă și zeamă de la o lămâie, lăsându-l să fiarbă puțin, apoie îl strecurăm peste bucățile de friptură și servim cu orice salată sau cu compot din diferite poame”.
retetazilei/antenasatelor.ro
