Cu toate că legislația României reflectă în mod corect cerințele de mediu ale UE, punerea în aplicare a acestora este o provocare pe mai multe planuri, cauzată, printre altele, de lipsa planificării, a coordonării și a unei finanțări adecvate, se arată într-un raport al Comisiei Europene de evaluarea a punerii în aplicare a politicilor de mediu.
Potrivit „Raportului de alertă timpurie” din 2018 al Comisiei, țara noastră este considerată cu risc de neconformitate în ceea ce privește obiectivul de 50% pentru reciclarea deșeurilor municipale în 2020. Reciclarea și eficiența resurselor rămân scăzute, iar România trebuie să închidă și să reabiliteze un număr semnificativ de depozite de deșeuri care nu corespund standardelor. Punerea în aplicare a directivelor privind natura necesită conservarea și protejarea eficientă a siturilor Natura 2000.
Rețeaua Natura 2000 a României nu are un cadru administrativ adecvat și cunoștințe și date actualizate (http://www.anpm.ro/natura-2000). România depune încă eforturi pentru a se conforma cu standardele directivei privind tratarea apelor urbane reziduale. Potrivit celei mai recente raportări, doar 2,5% din fluxurile de ape reziduale din România au fost colectate (opt aglomerări) în conformitate cu directiva, în timp ce șase aglomerări îndeplinesc cerințele tratării secundare și doar una îndeplinește cerințele de tratare mai stricte. La sfârșitul lui 2018, 189 de aglomerări nu se conformaseră cu standardele de colectare și aproape 200 de aglomerări nu atinseseră standardele în materie de tratare stabilite în această directivă.
Problema calității slabe a aerului continuă să persiste în România. Agenția Europeană de Mediu a estimat că, aproximativ 25.400 de decese premature au fost asociate concentrațiilor de particule atmosferice în suspensie, 580 concentrațiilor de ozon și 1300 concentrațiilor de dioxid de azot. Principala sursă de poluare a aerului este reprezentată de sectoarele transporturilor și energiei, în special de combustibilii fosili/utilizarea combustibililor solizi casnici în gospodării. Totodată, s-au identificat deficiențe grave și structurale în ceea ce privește datele referitoare la calitatea aerului măsurate de rețeaua română de monitorizare, ceea ce înseamnă că situația ar putea fi mult mai gravă decât cea raportată
